Forţa de muncă potenţială adiţională cuprindea 117.900 persoane, în creştere cu 1,8% faţă de anul anterior, relevă datele Institutului Naţional de Statistică (INS).

Ponderea persoanelor subocupate în totalul populaţiei active a fost în anul 2020 de 1,9%, cu 0,2 puncte procentuale mai scăzută decât în anul precedent.

Datele INS arată că în anul 2020, 171.000 persoane ocupate cu program parţial doreau şi erau disponibile să lucreze mai multe ore decât în prezent, fiind considerate persoane subocupate. Această categorie de persoane a reprezentat 1,9% din populaţia activă, 2% din populaţia ocupată şi 29,4% din numărul total al persoanelor care lucrau cu program de lucru parţial. Faţă de anul precedent, numărul persoanelor subocupate a scăzut cu 21.600.

Din rândul populaţiei inactive în vârstă de 15-74 ani (5,760 milioane de persoane), 117.900 persoane făceau parte din forţa de muncă potenţială adiţională (în creştere cu 2.100 faţă de anul precedent). Dintre acestea: 117.400 erau disponibile să înceapă lucrul, dar nu căutau un loc de muncă. În anul 2020, raportul procentual dintre această categorie de persoane şi populaţia activă a fost de 1,3%. INS menţionează că doar un număr nesemnificativ de persoane care făceau parte din forţa de muncă potenţială adiţională deşi căutau un loc de muncă, nu erau disponibile să înceapă lucrul.

Conform INS, rata şomajului este cel mai vizibil indicator rezultat din Ancheta forţei de muncă în gospodării, utilizat pentru a caracteriza o multitudine de aspecte economice şi sociale. Alături de acesta, pentru a oferi o imagine completă a situaţiei şi evoluţiei pieţei muncii, INS publică, cu periodicitate anuală, un set de 3 indicatori, reprezentând categorii de populaţie ocupată sau inactivă având unele similitudini cu populaţia în şomaj şi grade diferite de ataşament faţă de piaţa muncii (comparativ cu situaţia standard a categoriei din care fac parte) şi anume: persoane subocupate; persoane inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul; persoane inactive care nu caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul.

Ultimii 2 indicatori ("persoane inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul" şi "persoane inactive care nu caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul"), alcătuiesc împreună "forţa de muncă potenţială adiţională".

Setul de 3 indicatori constituie "arii" de întrepătrundere între populaţia ocupată şi cea în şomaj, pe de o parte, şi între şomeri şi populaţia inactivă, pe de altă parte. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)