Preşedintele Organizaţiei Patronale a Turismul Balnear din România, Nicu Rădulescu, a declarat, pentru AGERPRES, că din cei aproximativ 5 milioane de pensionari din România, în 2021 doar 40.000 vor primi tichete din partea statului pentru tratamente balneare.

"Românii sunt interesaţi mai mult decât oricând de turismul balnear, pentru că turismul balnear prin excelenţă înseamnă tratarea unor afecţiuni, a unor boli, a unor probleme de sănătate pe care le au, folosind resursele naturale pe care Dumnezeu ni le-a lăsat. Apele naturale, apele termale, apele sărate, iodurate, nămolul, turba şi alţi factori de cură, sunt mult mai la îndemâna omului pentru că sunt mult mai ieftine, iar tratamentul acesta este mult mai eficient. Din păcate, anul acesta bugetul de asigurări sociale unde este inclus şi bugetul pentru pensionarii care vin în staţiunile balneare prin sistem subvenţionat oarecum, adică pensionarul plăteşte doar 50%, este foarte mic. Dacă în anii trecuţi am avut 300.000 de pensionari, 200.000, în 2019 am avut 125.000 de pensionari, anul acesta au acordat bani doar pentru 40.000 de pensionari. Deci numărul a scăzut drastic, de la 125.000 în 2019, la 40.000. Bugetul este infim, oameni nu au toţi bani să îşi permită să meargă în staţiunile balneare şi era un balon de oxigen pentru ei. Noi am intervenit la ceva parlamentari, să facă un amendament, să mărească un pic bugetele pentru pensionari, pentru că au probleme complicate, iar tratamentele balneare sunt indicate în foarte multe afecţiuni. Cu toate acestea nu am găsit înţelegere şi anul acesta avem cel mai mic buget pentru staţiunile balneare pentru pensionari. Din 5 milioane de pensionari, România emite bilete de tratament doar pentru 40.000. Este înjositor. Noi nu trăim din activitatea cu pensionarii în mod neapărat, marja de profit este foarte mică, dar nu este fair-play faţă de bunicii, de părinţii noştri", a declarat Rădulescu.

El a precizat că România a fost prima ţară din Europa care a reuşit să alcătuiască un protocol medical pentru tratamentele balneare în contextul pandemiei, dar agenţii economici nu au reuşit să-l aplice foarte mult timp din cauza restricţiilor impuse de autorităţi.

"Acum este nevoie mai mult decât oricând de sănătate, staţiunile sunt dispuse în zone de arii protejate, zone montane sau în zona litoralului. Deci, oamenii ar veni în staţiunile balneare, numai că nenorocirea aceasta care s-a abătut asupra planetei, COVID-ul, a produs şi o teamă a oamenilor de a veni. În această perioadă s-a vorbit foarte mult despre persoanele vulnerabile, de peste 65 de ani, care în decursul anului 2020, unul foarte chinuit pentru turismul balnear, aceşti oameni venerabili fiind, nu vulnerabili, au respectat cu sfinţenie tot ceea ce li s-a spus: să poarte mască, să păstreze distanţarea, să respecte rigorile de curăţenie pe care le-am impus. România a fost prima ţară care a realizat un protocol medical de către comisia medicală a OPTBR, pe care l-am trimis şi colegilor din Europa. Din păcate însă, l-au folosit mai mult ei decât noi, pentru că noi din luna iunie suntem închişi", a spus Nicu Rădulescu.

Reprezentantul OPTBR a afirmat că România este singura ţară din Europa care a închis bazele de tratament balnear, în condiţiile în care există state care subvenţionează această terapie post-COVID.

"Suntem singura ţară din Europa care am închis totalmente bazele de tratament, pentru că celelalte ţări le-au deschis, au limitat funcţionarea, în funcţie de gradul de infectare, şi atunci bineînţeles că au fost perioade în care ei au avut piscinele interioare deschise, au avut perioade în care au funcţionat sută la sută. La noi au fost închise în totalitate şi nu s-a ţinut cont de rata de infectare. Şi mai este încă o chestiune, noi nu am folosit staţiunile balneare ca un scut de luptă împotriva COVID, pe când colegii noştri din alte ţări au folosit treaba aceasta. Şi asta pentru că s-a descoperit ştiinţific că în staţiunile balneare creşte imunitatea. Şi ce face de fapt acest virus? El intervine acolo unde imunitatea este scăzută, şi atunci, dacă noi putem să facem profilaxie, putem să facem tratamente post-COVID, de ce să nu le facem? În staţiunile balneare din toată Europa au fost lansate programe de recuperare post COVID, sunt unele ţări precum Croaţia care finanţează prin intermediul Guvernului astfel de programe de tratament, adică ajută oamenii să îşi întreţină sănătatea şi să îşi crească imunitatea prin turismul balnear. Probabil că va veni o vreme în care oamenii din Ministerul Sănătăţii vor începe să se gândească la acest lucru, că resursele naturale pot lupta împotriva COVID şi noi ar trebui să folosim aparatul nostru medical şi ştiinţific ca să utilizăm aceste resurse pe care le avem din abundenţă pentru a putea să ne întărim imunitatea şi să luptăm cu această nebunie mediatică pentru că şi asta duce la frică", a completat Nicu Rădulescu.

Acesta susţine că, în ciuda potenţialului natural pe care îl are, România a rămas la sectorul balnear în urma unor state precum Bulgaria, mult mai preocupată de această ramură a turismului.

"Noi avem o ţară cu un potenţial balneoclimateric fantastic, asta este cunoscut peste tot încă din era romană, şi care la ora actuală înseamnă o zestre fantastică, dar din păcate nu a fost pusă în valoare decât în perioada anilor 30, când România se află între primele trei ţări, alături de Germania şi Franţa în eşalonul superior al turismului balnear. Din păcate, despre acest potenţial discutăm mai mult noi, organizaţia patronală care încearcă să îl scoată în evidenţă. România are o şansă prin turismul balnear, din păcate este nevoie de investiţii care ne depăşesc. Eu am mai vorbit despre cifra de 1 miliard de euro care ar trebui investită în turismul balnear, şi dacă am face acest lucru în România am fi o ţară prosperă, pentru că bani din turism s-ar scoate, oamenii dau bani pentru sănătate. La European Spas Association se vorbeşte despre România cu foarte mult respect. Pentru că România are un potenţial uriaş, are o valoare istorică a staţiunilor balneare şi are cele mai diversificate resurse naturale din Europa. Nicio ţară din Europa nu are spre exemplu mofete. Mai sunt pe undeva prin Columbia şi Japonia aceste emanaţii de dioxid de carbon care se folosesc pentru cei care au probleme cu circulaţia periferică, deci noi avem resurse şi putem face minuni. Aşadar, avem posibilitatea să dezvoltăm acest sector, aşa cum au făcut-o alţii. Bulgarii sunt în faţa noastră, deşi au început după noi cu mult, ungurii, la fel, sunt în faţa noastră, dar nici nu mai spun ce se întâmplă acolo unde sunt investiţii de ani de zile. În Bulgaria, prim-viceprim-ministru al guvernului este ministrul Turismului. Acolo există Ministerul Turismului încă din 1990 şi au luat turismul balnear de la zero. Nu au atâtea staţiuni câte avem noi, dar au găsit fonduri, au găsit posibilităţi, au deschis piaţa investiţiilor, au creat facilităţii", a afirmat Rădulescu.

Industria turismului balnear ajunsese la pierderi de aproximativ 1 milion de euro pe zi în perioada în care sectorul a fost închis în totalitate, oficialul OPTBR afirmând că agenţii economici au nevoie de subvenţii pentru a se păstra "pe linia de plutire".

"Situaţia este dezastruoasă şi din punctul de vedere al agenţilor economici. Cât am fost închişi, am pierdut un milion de euro pe zi la nivelul staţiunilor balneare, pentru că e vorba de întreprinderi mari, cu un număr mare de salariaţi, apoi personalul medical a fost în şomaj tehnic, unii au plecat în străinătate... Au fost foarte multe greşeli care s-au făcut, nimeni nu a ţinut cont de propunerile noastre. Cred că încet- încet lucrurile se vor îndrepta dacă prin această ordonanţă 224 acele subvenţii vor fi acordate. Va fi un balon de oxigen, altfel nu vom putea face mare lucru pe 2021. Nu mai putem menţine personalul şi nu mai putem să ne menţinem pe linia de plutire. Dacă sumele vor fi mai mici vor fi din ce în ce mai multe falimente şi se vor distruge foarte multe staţiuni, pentru că trebuie înţeles că aceste mici staţiuni trăiesc doar din turismul balnear, nu au alte industrii. Turismul balnear nici nu a fost inclusă în planul de redresare şi rezilienţă, a trebuit să facem lobby pentru a fi introdusă în PNRR. În 2019 ne-au pus pot să facem proiecte pentru a fi investite câteva miliarde de euro în staţiunile balneare. Am dat către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, dar a fost desfiinţată în 2020. Nici nu mai ştim unde sunt proiectele noastre, nici nu mai ştim unde este această comisie, la Ministerul Economiei sau în altă parte", a mai spus preşedintele OPTB. AGERPRES (A, AS-autor: Adrian Ţone, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)