Numărul total de accidente de muncă a scăzut anul trecut cu aproximativ 25% comparativ cu 2019, evoluţia fiind determinată, în primul rând, de modificările aduse de pandemia COVID-19, a declarat Dantes Nicolae Bratu, inspector general de stat la Inspecţia Muncii, cu ocazia Zilei internaţionale a securităţii şi sănătăţii în muncă.

"La nivelul României, în anul 2020 s-a constatat o scădere a numărului total de accidente de muncă faţă de anul 2019 cu aproximativ 25% (4.375 în 2020 faţă de 5.822 în anul 2019). O descreştere accentuată au avut-o şi accidentele mortale (143 în 2020 faţă de 261 în anul 2019). Evoluţia negativă a accidentelor de muncă a fost determinată, evident, în primul rând de modificările aduse de pandemia COVID-19, de la ameninţarea imediată a dobândirii virusului, până la pierderea de locuri de muncă pe scară largă în sectoare cheie, închiderea afacerilor, restricţii privind mobilitatea şi călătoriile aeriene, carantină, închiderea şcolilor şi altele. Aceste schimbări rapide ca răspuns la pandemie au condus la creşterea şomajului, scăderea programului de lucru şi forme nesigure de angajare pentru mulţi lucrători", afirmat Dantes, conform unui comunicat al Inspecţiei Muncii, remis, miercuri, AGERPRES.

Acesta a subliniat că măsurile luate în companiile din România au fost identice cu cele luate în toată lumea. Astfel, au fost luate măsuri tehnice, precum ventilaţie, bariere fizice, utilizarea de benzi de marcare pe podea, sisteme de separare a căilor de acces etc, dar şi măsuri organizatorice, respectiv telemunca, întruniri online, distanţarea fizică, evaluarea riscului, instruirea şi informarea lucrătorilor, flexibilizarea programului de lucru, renunţarea la călătoriile neesenţiale şi altele. Alte măsuri au constat în introducerea măştilor, a mănuşilor şi a altor echipamente individuale de protecţie, curăţarea suprafeţelor şi măsuri de igienă, măsuri/proceduri în cazul lucrătorilor cu simptome sau testaţi pozitiv.

Dantes Nicolae Bratu a reamintit, cu această ocazie, că suntem la două zile de la data de 26 aprilie, care, din 1986 încoace, a devenit ziua comemorării celui mai grav accident de muncă, pe care Organizaţia Naţiunilor Unite avea să-l numească "cel mai mare dezastru nuclear din istoria umanităţii".

"Ca urmare a exploziei reactorului numărul 4 al Centralei Nucleare de la Cernobîl, şi-au pierdut viaţa mii de oameni, numărul victimelor nefiind, până astăzi, cunoscut cu exactitate. În afara celor 600.000 de "lichidatori" trimişi la Cernobîl în lunile de după accident pentru diminuarea efectelor acestuia şi condamnaţi astfel la o moarte sigură, se apreciază că între două şi cinci milioane de persoane au avut sau au încă de suferit de pe urma dezastrului din aprilie 1986 - cancer, diferite grade de handicap, malformaţii congenitale, afectarea sistemelor nervos şi cardiovascular sau sterilitate", a menţionat inspectorul general de stat.

În fiecare an, la data de 28 aprilie, Organizaţia Internaţională a Muncii sărbătoreşte Ziua Internaţională a Securităţii şi Sănătăţii în Muncă pentru a promova prevenirea accidentelor şi a bolilor profesionale la nivel mondial. Acest eveniment reprezintă o campanie de sensibilizare menită să focalizeze atenţia internaţională asupra tendinţelor emergente în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi asupra dimensiunii la nivel global a leziunilor, bolilor şi deceselor legate de muncă. 28 aprilie este, de asemenea, o zi în care mişcarea sindicală din lume comemorează Ziua internaţională a lucrătorilor decedaţi şi răniţi. Pentru a onora memoria victimelor accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale se organizează, simultan, campanii de conştientizare şi de informare în întreaga lume.

Deviza anunţată de Organizaţia Internaţională a Muncii pentru Ziua internaţională a securităţii şi sănătăţii în muncă pentru anul 2021 este "Anticipaţi, pregătiţi şi răspundeţi la criză: Investiţi acum în rezilienţa sistemelor de SSM".

Reprezentanţii IM semnalează că pandemia a expus toţi lucrătorii şi oamenii din lume la riscul de infectare cu noul coronavirus. Unii lucrători au fost expuşi în mod special acestui risc, cum ar fi cei din asistenţa socială şi de la urgenţă. Conform analizei OIM, până la 20-30 % din cazurile de COVID-19 pot fi atribuite expunerii de la locul de munca în unele ţări şi 14 % din totalul infectărilor au fost ale lucrătorilor din sănătate.

Măsurile de atenuare a răspândirii virusului au introdus alte riscuri, cum ar fi riscurile chimice, determinate de utilizarea frecventă a soluţiilor de curăţenie şi dezinfecţie. Trecerea la noi forme de aranjamente de muncă, precum răspândirea pe scară largă a telemuncii, a prezentat multe oportunităţi pentru lucrători, dar şi potenţiale riscuri de SSM, în special, riscuri psihosociale şi de violenţă, se mai menţionează în comunicat.

Confruntate cu o urgenţă de sănătate publică fără precedent, guvernele au trebuit să ia măsuri rapide pentru a reduce răspândirea virusului, să adopte noi reglementări, să gestioneze informaţiile privind pandemia şi măsurile de protecţie. Acţiunea actorilor din lumea muncii şi, în special, din domeniul SSM, a fost crucială în răspunsul de urgenţă. Această criză a evidenţiat necesitatea de a avea un sistem de SSM solid şi flexibil, care să poată face faţă viitoarelor urgenţe şi provocărilor acestora şi să protejeze securitatea şi sănătatea lucrătorilor - sprijinind, în acelaşi timp, supravieţuirea şi continuitatea activităţii întreprinderilor.

"Inspecţia Muncii a aderat la preocupările internaţionale în domeniu, implicându-se activ, prin acte normative, îndrumări, controale şi activităţi de informare-conştientizare on-line, în combaterea răspândirii efectelor pandemiei COVID-19 şi în consolidarea sistemelor SSM", precizează reprezentanţii IM.AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)