Explozia preţurilor materiilor prime şi materialelor de construcţii ar putea avea un impact negativ direct asupra pieţei de construcţii şi asupra proiectelor de infrastructură aflate în derulare, potrivit unui comunicat remis marţi de Asociaţia Română a Constructorilor de Autostrăzi (ARCA).

Creşterea fără precedent a preţurilor internaţionale la toate materialele de construcţii a început după jumătatea anului 2020, ajungând şi până la 40% pentru anumite componente, potrivit comunicatului.

Cu privire la creşterea preţurilor materialelor de construcţii, ARCA aminteşte că a anticipat încă din 2020 acest fenomen, cauzat de mai mulţi factori: pandemia a redus în mod forţat capacităţile de producţie mondiale şi a afectat fluxurile de transport internaţional; majoritatea materialelor sau materiilor prime pentru construcţii se importă: geosintetice (în principal din Italia, Franţa), parapet (Italia), vopseluri pentru marcaje rutiere (Italia), ţevi şi cabluri pentru lucrările de reţele de utilităţi (Turcia, Rusia), bitum (Polonia, Ungaria, Serbia), oţel beton (Republica Moldova, Rusia, Turcia); producătorii interni sunt foarte puţini şi fie depind de importuri de materie primă din state non-UE (China, Turcia, Rusia), fie produc în cantităţi foarte mici sau o gamă redusă de produse; reducerea consumului mondial de produse derivate din ţiţei a dus la scăderea ofertei de bitum, un produs rezidual al rafinăriilor, scădere care a condus automat la creşterea preţurilor.

Deşi legea achiziţiilor publice conţine mecanisme de abordare şi corectare a situaţiilor în care preţurile cresc accelerat, prevederile legii sunt aplicate discreţionar sau nu sunt aplicate deloc de autorităţile centrale şi locale, în lipsa unor directive clare, precise şi unitare, se precizează în comunicat.

În acest context, Asociaţia Română a Constructorilor de Autostrăzi solicită aplicarea în contractele de achiziţie publică în derulare a unor formule de actualizare a preţurilor (formule de escaladare/ajustare polinomiale) şi obligarea autorităţilor contractante să actualizeze valorile estimate ale investiţiilor publice la data lansării licitaţiei şi să prevadă formule de ajustare polinomiale cu aplicabilitate de la începerea execuţiei sau prestării serviciilor. Organizaţia cere, de asemenea, folosirea mecanismelor de modificare/variaţie din contractele de achiziţie publică care au astfel de prevederi sau a celor permise de Legea achiziţiilor publice şi acceptarea plăţii diferenţelor de preţuri de materii prime şi materiale, fie prin acceptarea formării de preţuri noi, fie prin plata diferenţei neacoperite, prin formula de ajustare şi modificarea sursei indicilor şi legarea acestora de oscilaţiile din economia reală (bursele de mărfuri interne şi internaţionale, şi nu indicele de inflaţie).

Preşedintele ARCA, Vlad Vameşu, a apreciat că intervenţia imediată a Guvernului în sprijinul sectorului construcţiilor este o chestiune de securitate naţională.

"Construcţiile reprezintă singurul sector cu o pondere importantă la realizarea PIB-ului în care capitalul companiilor este majoritar autohton. Intervenţia imediată a statului este o problemă de securitate naţională. Este necesară o abordare unitară la nivel de Guvern, problema nu trebuie lăsată la nivelul autorităţilor publice centrale şi locale. În lipsa unei acţiuni la nivelul Guvernului, consecinţele se vor vedea prin creşterea numărului firmelor autohtone care vor intra în insolvenţă sau chiar în faliment, blocaje financiare, imposibilitatea finalizării proiectelor de infrastructură şi prin creşterea numărului de şomeri - cu impact asupra bugetului de stat. Nu cerem ajutoare financiare, ci reglementări unitare şi logice", a menţionat Vlad Vameşu, citat în comunicatul ARCA.

Asociaţia Română a Constructorilor de Autostrăzi a fost înfiinţată în 2019 şi reuneşte companii cu capital românesc din domeniul infrastructurii rutiere. Firmele care fac parte din ARCA au, în prezent, peste 5.000 de angajaţi, o cifră de afaceri netă de aproape 2 miliarde de lei şi contribuţii importante la bugetul consolidat al statului. AGERPRES/(AS - autor: George Coman; editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)