Clubul Fermierilor Români şi Federaţia Naţională "Cartoful" din România propun autorităţilor implementarea unui Plan Naţional Strategic al Cartofului, pentru salvarea unui sector economic aflat în mare dificultate şi echilibrarea balanţei comerciale, care acum înregistrează un deficit de 60%, susţin reprezentanţii celor două organizaţii.

Principalii factori limitativi în cultura cartofului din România sunt fărâmiţarea excesivă a suprafeţelor, nivelul tehnic adesea scăzut, mărimea redusă a exploataţiilor agricole, calitatea slabă a materialului săditor şi, mai ales, lipsa unor spaţii adecvate pentru depozitare.

"România ar trebui să deţină locul doi la nivel european în ceea ce priveşte suprafaţa arabilă pentru cultivarea de cartof, însă randamentul scăzut şi lipsa unor depozite individuale ale fermierilor români nu ne poate oferi această poziţie prestigioasă în clasamentul continental. Din păcate, producătorii români de cartofi sunt nevoiţi să-şi vândă producţia imediat după recoltare la preţuri reduse, fapt datorat lipsei spaţiilor de depozitare în condiţii optime pe tot parcursul anului. În acest fel, în fiecare an, în ţara noastră au loc importuri masive de cartof", a declarat Laszlo Becsek, vicepreşedinte Clubul Fermierilor Români.

Potrivit unui comunicat al celor două organizaţii transmis AGERPRES, Clubul Fermierilor Români şi Federaţia Naţională a Cartofului au avut o primă întâlnire cu ministrul Agriculturii, Adrian-Nechita Oros, în cadrul căreia a fost prezentată propunerea pentru implementarea unui Plan Naţional Strategic al Cartofului.

Cele două organizaţii au susţinut necesitatea reanalizării de către minister a redistribuirii parţiale din sumele alocate sprijinului cuplat la măsura aferentă cartofului timpuriu pentru industrializare şi a cartofului pentru sămânţă. Clubul şi Federaţia au realizat o analiză în acest sens şi au pus la dispoziţia ministerului date economice şi tehnice detaliate.

"Considerăm că redistribuirea în mod repetat, în fiecare an, din sumele alocate acestei culturi către alte măsuri aduce prejudicii serioase cultivatorilor de cartofi, foarte puţini de altfel, cultivatori care au suferit deja pierderi importante la cultura de cartof pentru consum, vândut în 2020 sub preţul de cost. Preţul scăzut al cartofului pentru consum se va reflecta direct şi asupra puţinilor producători de cartof pentru sămânţă rămaşi în România, care, practic, rămân fără clienţi şi sunt în pericol să reducă drastic suprafeţele prognozate pentru anul curent", afirmă Romulus Oprea, preşedintele Federaţiei Naţionale "Cartoful" din România.

Cele două organizaţii solicită ministerului să analizeze impactul major previzibil pe termen foarte scurt asupra acestui aliment de bază, aflat deja într-un pronunţat declin, suprafeţele cultivate cu cartof în ultimii 8 ani aflându-se într-o continuă scădere, conform datelor APIA. În aceste condiţii, cultivarea cartofului fiind nerentabilă, România va deveni şi mai dependentă de importuri, ponderea la nivelul actual fiind de aproximativ 50%, cu urmări vizibile în cadrul balanţei comerciale la nivel naţional. În privinţa cartofului pentru sămânţă din categorii biologice superioare (Elită şi Super Elită), importul reprezintă deja o pondere de peste 95%.

Potrivit surselor citate, datele referitoare la industrializarea cartofului, oricum limitată cantitativ la nivel naţional (doar 80.000 de tone/an) indică folosirea cu preponderenţă a producţiei interne (peste 90%), acest aspect pozitiv datorându-se sprijinului cuplat care nu trebuie redus, dimpotrivă, trebuie mărit conform cheltuielilor actualizate ale fermierilor şi adaptat nevoilor consumatorilor români şi nu numai.

De asemenea, reprezentanţii Clubului şi cei ai Federaţiei au prezentat în cadrul reuniunii cu şeful MADR devize care indică pierderi la nivel de hectar, în anul 2020, de peste 1.800 de euro la cartoful timpuriu pentru industrializare şi de aproximativ 3.000 euro la cartoful pentru sămânţă.

În acest context, cele două organizaţii propun menţinerea sumei de 5,028 de milioane de euro pentru sprijinul cuplat aferent cartofului timpuriu pentru industrializare şi o creştere în ceea ce priveşte măsura aferentă cartofului pentru sămânţă la valoarea de 1,2 milioane de euro, sumă care să fie distribuită celor aproximativ 600 hectare estimate a fi eligibile, evitând astfel reducerea drastică a suprafeţelor care vor fi înfiinţate.

"Demersul la nivelul ministerului este primul dintr-o serie de acţiuni comune pe care cele două organizaţii le-au planificat pentru a susţine şi promova implementarea unui Plan Naţional Strategic pentru relansarea sectorului cartofului. Măsurile propuse în acest plan vizează patru aspecte fundamentale, de interes naţional: asigurarea cantităţii de cartofi necesară consumului la nivel naţional, asigurarea livrării pe toată perioada anului a cartofului românesc, îmbunătăţirea calităţii printr-o depozitare profesională şi reducerea importurilor la cartofi", a declarat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Cele două organizaţii susţin că producătorii români sunt singurii capabili să lucreze pentru echilibrarea balanţei comerciale privind această cultură, având totodată posibilitatea să obţină venituri cu caracter comercial mai mari, aspect foarte important care vizează contribuţia la bugetul de stat.

Potrivit datelor provizorii anunţate de Institutul Naţional de Statistică (INS), producţia de cartofi obţinută anul trecut - 2,68 milioane de tone - a plasat România pe locul şase în Uniunea Europeană (UE), prima poziţie fiind ocupată de Germania, cu 11,55 milioane de tone. În topul producătorilor de cartofi din UE se mai află Franţa, cu 8,73 milioane de tone, urmată de Olanda - 7,09 milioane de tone, Polonia - 6,48 milioane de tone şi Belgia, cu 4,1 milioane de tone.

În ceea ce priveşte suprafaţa cultivată, România a ocupat locul patru cu 166.000 hectare, după Polonia (359.000 hectare), Germania (275.000 hectare) şi Franţa (206.000 hectare).

Datele provizorii ale INS arată că anul trecut recolta locală de cartofi a fost uşor mai mare decât în 2019, un plus de 56.000 de tone, deşi seceta a produs pagube serioase în 2020, în timp ce suprafaţa cultivată a scăzut cu circa 3.000 de hectare.

România consemna în urmă cu 10 ani producţii de cartofi de 3,5 - 4 milioane de tone, dar de pe suprafeţe mai mari, respectiv între 200.000 - 250.000 de hectare, însă în ultimii cinci ani suprafeţele cultivate au scăzut constant sub 200.000 de hectare. Zonele cu tradiţie în cultivarea cartofului sunt Harghita, Covasna, Braşov, Suceava şi Sibiu.

În anul 2018, în România, consumul mediu lunar pe o persoană a fost de 3,02 kilograme. Consumul intern de cartofi este estimat la circa două milioane de tone, dar la care se mai adaugă încă 500.000 de tone pentru sămânţă, procesare şi furaje.

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă este o asociaţie non-profit şi neguvernamentală a fermierilor din România. Membrii asociaţiei sunt fermieri performanţi care au modele de afaceri bazate pe inovaţie, tehnologie şi bunele practici în agricultură, pentru creşterea competitivităţii şi a valorii adăugate create în acest domeniu.

Federaţia Naţională "Cartoful" din România este prima Federaţie din ţară, înfiinţată în anul 1991 de către fermieri şi cercetători de la INCDCSZ Braşov cu staţiunile de cercetare aferente. Membrii federaţiei sunt fermieri producători de cartof din toată ţara, atât din zona tradiţională de producere a cartofului, cât şi din zonele de producere a cartofului extratimpuriu, timpuriu şi de vară, procesatori de cartof şi comercianţi. Federaţia reprezintă procentual 100% din producătorii de cartof pentru sămânţă, 90% din producătorii de cartof pentru industrializare şi 55% din producătorii de cartof pentru consum înregistraţi la APIA. De asemenea, 60% din furnizorii de cartof către reţelele de magazine sunt membri ai Federaţiei.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dãdârlat)