Clubul Fermierilor Români îşi exprimă sprijinul privind repartizarea alocării financiare prognozate în propunerea transmisă de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene în aprilie către autorităţile de la Bruxelles pentru realizarea de îmbunătăţiri funciare la nivel naţional, ca măsură obligatorie pentru redresarea economiei naţionale post COVID-19.

Potrivit unui comunicat remis vineri AGERPRES, finanţarea prin Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR) a proiectului complex de modernizare şi extindere a sistemului pentru o mai bună gestiune a apei la nivel naţional (inclusiv irigaţii, desecare) reprezintă o activitate care se încadrează deplin în condiţiile stabilite de Comisia Europeană pentru asigurarea şi creşterea rezilienţei în agricultură.

Astfel, acest fapt este confirmat prin analiza tuturor comunicărilor şi clarificărilor făcute de reprezentanţi din Direcţiile Generale ale Comisiei Europene şi ai unor organizaţii europene reprezentând interesele fermierilor cu care cooperăm direct şi, conform cu scrisoarea comisarului pentru agricultură Janusz Wojciechowski privind rolul major al României în cadrul Uniunii Europene, în cee ce priveşte aprovizionarea cu materie primă brută, susţin reprezentanţii Clubului Fermierilor Români.

"În contextul discuţiilor recente privind neeligibilitatea finanţării irigaţiilor prin PNRR, reprezentanţii de la Bruxelles ai asociaţiilor europene cu care suntem în contact au confirmat că solicitările Comisiei Europene sunt pentru transmiterea în procesul de negociere a unor prezentări tehnico-financiare clare privind proiectul de gestiune a apei, dar nu de respingere a unui astfel de proiect, cu impact atâƒt de mare asupra rezilienţei şi relansării economice. Pe baza consultărilor cu fermierii şi experţii Clubului, am formulat sintetic argumente pentru a justifica necesitatea finanţării prin PNRR a programului privind sistemele de gestiune a apei de importanţă strategică pentru agricultură şi mediu, precum şi elemente de susţinere în ceea ce priveşte contribuţia acestui program la creşterea rezilienţei fermelor din România şi relansarea economică a activităţii în sectorul agricol şi nu numai", a declarat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Totodată, în urma scrisorii transmise la începutul lunii februarie de DG Agricultură din cadrul Comisiei Europene către Celine Gauer (Coordonator Program de Redresare şi Rezilienţă) şi Maarten Verwey (Director General al DG Afaceri Economice şi Financiare), "se evidenţiază clar direcţiile care trebuie urmărite în propunerile privind reformele vizate în agricultură." Printre acestea se numără: reducerea costurilor de producţie pentru fermieri, îmbunătăţirea gestionării solului şi a calităţii apei, reducerea utilizării îngrăşămintelor, pesticidelor şi emisiilor de Gaze cu efect de seră (GES), îmbunătăţirea biodiversităţii şi crearea unui mediu mai sănătos.

Reprezentanţii Clubului Fermierilor Români susţin că îmbunătăţirea calităţii solului, reducerea costurilor de producţie pentru fermieri, diminuarea substanţelor chimice utilizate în agricultură şi dezvoltarea biodiversităţii sunt acţiuni care se pot maximiza printr-o reformă care să vizeze gestionarea eficientă a apei prin sisteme de irigaţii performante, adaptate nevoilor secolului XXI şi prin investiţii în amenajări hidroameliorative cu rol important în zona de desecare şi drenaj.

"În acest sens, considerăm că schimbările climatice tot mai evidente din ultima decadă, lipsa infrastructurii la nivelul îmbunătăţirilor funciare şi mai ales, criza COVID-19 conduc treptat către o criză alimentară care poate fi combătută prin intermediul unor investiţii adecvate în agricultura românească. Agricultorii se confruntă cu provocări specifice mai ales în ceea ce priveşte infrastructura şi dezvoltarea economică a zonelor rurale", subliniază Florian Ciolacu.

Conform Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului de Instituire a Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, există o definire clară privind recomandările unor investiţii care să vizeze sprijinul acordat obiectivelor privind schimbările climatice şi a celor de mediu.

În acest sens, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale urmăreşte prin investiţia în infrastructura la nivel naţional a principalelor canale de irigaţii oferirea către fermier a posibilităţii extinderii în cadrul propriei exploataţii a unui sistem de alimentare cu apă, imperios necesar pentru îmbunătăţirea calităţii solului, reducerea costurilor de producţie pentru fermieri, diminuarea substanţelor chimice utilizate în agricultură şi dezvoltarea biodiversităţii.

"Acţiunea acestor sisteme de irigaţii la nivel de fermier va fi condiţionată de existenţa unor senzori care să monitorizeze nivelul de umiditate din sol, astfel încât această practică agricolă să poată fi încadrată în zona de agricultură de precizie, sector intens dezvoltat în restul ţărilor membre ale Uniunii Europene", se mai spune în comunicat.

Potrivit sursei citate, Clubul Fermierilor Români a pus la dispoziţia autorităţilor elemente de analiză a riscului şi argumente privind importanţa creşterii competitivităţii agriculturii româneşti prin modernizarea şi extinderea amenajărilor hidroameliorative (anexă comunicat), care susţin necesitatea, oportunitatea şi beneficiile asigurării finanţării în cadrul PNRR a îmbunătăţirilor funciare privind sistemele de gestionare a apei din România, pentru a susţine agricultura performantă din România.

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă este o asociaţie non-profit şi neguvernamentală a fermierilor din România. Membrii asociaţiei sunt fermieri performanţi care au modele de afaceri bazate pe inovaţie, tehnologie şi bunele practici în agricultură, pentru creşterea competitivităţii şi a valorii adăugate create în acest domeniu. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)