Consumatorii români pot afla, printr-o simplă scanare cu telefonul mobil, informaţii detaliate despre ouăle produse în ferma avicolă Rojişte din judeţul Dolj, din momentul ouatului şi până ce produsele ajung la raft, odată cu implementarea, în premieră în România, a tehnologiei blockchain pentru trasabilitate alimentară.

"Am vrut să facem altfel de paşi către un produs sănătos şi un produs transparent, astfel încât fiecare om să vadă cine suntem noi, ce suntem noi, ce este oul nostru şi de ce este diferit. El este diferit pentru că în primul rând în alimentaţia găinii nu mai există nimic modificat genetic şi pentru noi asta a fost o provocare aproape imposibilă, dar, până la urmă, cu mari eforturi şi cu toţi partenerii noştri am reuşit. Toată mâncarea pe care o dăm găinilor este nemodificată genetic, este într-un procent foarte mare pe bază de cereale, pe care le procurăm local, iar restul şroturilor care intră în reţetă sunt nemodificate genetic", a declarat Nicu Duică, proprietarul fermei Avicola Rojiste, o afacere de familie cu un număr de 20-25 de angajaţi.

Producţia de ouă a început în anul 2017, cu o hală în care erau crescute 15.000 de găini, după ce proprietarii au achiziţionat ruinele fostei ferme avicole din comună, pe care au modernizat-o progresiv. Ouăle şi-a făcut loc pe piaţa locală şi nu numai, acestea aflându-se în prezent pe rafturile celor mai cunoscute supermarketuri din România, cel mai important partener fiind retailerul Carrefour.

Duică spune că a fost dificil să intre pe programul retailerului Filiera Calităţii, pentru că a fost nevoie de o mulţime de avize şi de o asumare în ceea ce priveşte respectarea standardelor cerute, însă Carrefour a văzut în ei "un partener de bază care se axează pe calitate nu pe cantitate". Nu exclude ca în viitor să îşi producă în fermă cerealele şi chiar să iasă la export cu produsele sale, însă deocamdată se consideră "o fermă micuţă" şi preferă mai mult parteneriate solide şi o livrare la nivel naţional.

În prezent, ferma deţine 45.000 de găini crescute în trei hale deschise, astfel încât acestea au libertatea de a intra şi ieşi când vor. Producţia lunară într-o hală este de aproximativ 200.000 de ouă, iar pe Filiera Calităţii Carrefour intră între 75-100% din producţia halei dedicate, populată la ora actuală cu 15.000 de găini. Anual în fermă se produc mai mult de 5 milioane de ouă, dar există o fluctuaţie în această privinţă, deoarece nu toate găinile sunt la acelaşi nivel al ciclului de producţie. Găinile ouătoare sunt achiziţionate din Ungaria şi dau randament în jur de un an şi trei luni, ulterior acestea nu mai ouă şi sunt duse la abatorizare, fiind reînnoit ciclul de producţie cu alte păsări.

Proprietarul fermei precizează că sistemul de creştere în aer liber este mai complicat şi nu mulţi producători din industria avicolă îl aleg. "Într-o fermă găinile sunt sensibile la orice, mai ales când sunt libere, ele iau efectul de turmă. Când se sperie una se sperie toate şi când intră în hală se bulucesc unele peste altele. Este foarte dificil să ţii o găină în liber şi de asta foarte puţini aleg modul acesta de creştere. Este foarte dificil, dar noi ne-am asumat şi ne place", subliniază Nicu Duică.

Ferma este în totalitate computerizată, ceea ce face ca la preluarea ouălor nimeni să nu pună mâna pe ele, decât atunci când acestea trebuie sortate şi ambalate. Cu ajutorul softului achiziţionat de la o firmă germană, transmis prin telefon, şeful de fermă poate vedea în totalitate comportamentul găinilor, furajarea, apa, climatul.

Deşi nu a dorit să precizeze la cât se ridică investiţiile efectuate în fermă, Duică susţine că acestea au fost semnificative, doar din fonduri proprii şi împrumuturi din bancă, pentru că alături de achiziţia în sine a fermei au fost cumpărare şi terenuri, adăugând că se ridică la câteva milioane de euro şi "mai mult suflet".

Pandemia nu i-a afectat foarte tare pentru că înainte cu şase luni de a izbucni criza au renunţat la livrările ouălor direct către HoReCa. "Am avut niste blocaje, dar au fost perioade scurte pe care nu le luăm în calcul", a menţionat el.

În ceea ce priveşte consumul de ouă, proprietarul firmei doljene a comentat că acesta este mai mare în general la sărbătorile mari, cum sunt Paştele sau Crăciunul, însă în ultimii anii s-a schimbat comportamentul românilor pentru că ziua Paştelui din ultimii ani a început să fie foarte aproape de 1 mai şi oamenii petrec departe de casă aceste sărbători, ceea ce lărgeşte perioada de vânzări pe toată perioada acelei luni.

În schimb, cele mai mari vânzări la nivel naţional, circa 55-60% din total, sunt în continuare pentru ouăle cu cod 3, respectiv cele provenite de la găini crescute în baterii, din cauza preţului mai mic. "Începând de anul acesta Carrefour nu mai comercializează sub marca naţională ouă cod 3, iar în 2025 sperăm sub nicio o formă ouă cod 3", a transmis Adrian Spătaru, furnizor regional. În prezent, ouăle produse în ferma avicolă Rojişte pot fi cumpărare din reţeaua Carrefour la 8,79 lei/10 bucăţi produsele fiind în promoţie, iar în mod normal cu 10,99 lei.

România a devenit a şaptea ţară a Grupului Carrefour care foloseşte tehnologia blockchain pentru trasabilitatea alimentară, oul fiind cel de-al 36-lea produs pentru care Carrefour aplică la nivel mondial tehnologia blockchain. Pentru aplicarea acestei tehnologii nu plăteşte producătorul, ci grupul care a implementat programul Filiera Calităţii.

În viitorul apropiat tehnologia blockchain va fi şi pentru alte produse precum peşte, fructe şi legume, spun reprezentanţii Carrefour. "O să avem şi peşte, un păstrăv românesc cât de curând, iar în viitor şi alte blockchain-uri. La ora actuală în lume avem pentru pui, portocale, lămâi, somon, ouă, morcovi, cartofi, banane etc", a precizat Coline Montini, responsabil Filiera Calităţii & Bio Carrefour România.

Carrefour îşi propune să extindă tehnologia blockchain la aproape 100 de produse Filiera Calităţii Carrefour în România precum şi la alte produse marcă proprie Carrefour din alte ţări.

Blockchain este o bază de date digitală securizată, în care sunt stocate toate informaţiile transmise de utilizatorii săi. Aplicată sectorului alimentar, această tehnologie permite fiecărui actor din lanţul de aprovizionare (producători, procesatori şi distribuitori) să furnizeze informaţiile de care sunt responsabili pentru fiecare lot de produse trimise pe rafturile magazinelor, cum ar fi: date, locaţii, clădiri pentru animale, circuit de distribuţie, tratament medicamentos şi alte specificaţii.

Aplicată lanţurilor alimentare, tehnologia devine un beneficiu pentru toţi actorii implicaţi, de la producători, la clienţi. Inovaţia răspunde unei nevoi tot mai mari de transparenţă a consumatorilor, faţă de produsele pe care le achiziţionează şi calitatea acestora. Tehnologia creează o conexiune între consumatori, retailer şi producători. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)

Foto: (c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO