Digitalizarea ANAF rămâne singura soluţie pentru creşterea veniturilor la bugetul de stat, în condiţiile în care anul acesta majorarea taxelor este scoasă din discuţie, iar facilităţile acordate de stat sunt clar definite, consideră Vlad Boeriu, partener coordonator Servicii Fiscale şi Juridice, Deloitte România.

"În condiţiile în care anul acesta majorarea taxelor este scoasă din discuţie, iar facilităţile acordate de stat sunt clar definite, digitalizarea ANAF rămâne singura soluţie pentru creşterea veniturilor la bugetul de stat. Mediul de afaceri este pregătit, iar momentul este favorizat de transformările digitale care au avut loc la nivelul întregii societăţi, pe fondul pandemiei. Rămâne doar ca instituţiile statului să întreprindă demersurile necesare pentru dezvoltarea infrastructurii interne în acest scop, acum având şi şansa de a obţine finanţare suplimentară de la Uniunea Europeană pentru astfel de proiecte", precizează Boeriu într-un material transmis miercuri AGERPRES.

Potrivit sursei citate, digitalizarea administraţiei fiscale reprezintă o provocare inclusiv pentru mediul de afaceri, având în vedere costurile pe care le implică adaptarea la noile sisteme de declarare a obligaţiilor fiscale, dar beneficiile estimate pe termen lung, în special majorarea veniturilor bugetare ca efect al reducerii evaziunii fiscale, compensează efortul necesar pe termen scurt.

Mai mult, experienţa altor ţări, printre care şi a celor din jurul României, demonstrează că digitalizarea reprezintă o soluţie viabilă pentru creşterea colectării la bugetul de stat, putând fi evitată astfel o înăsprire a fiscalităţii, în special în perioade economice dificile.

Din cea mai recentă ediţie a studiului Deloitte CFO Survey România, realizat în rândul directorilor financiari din ţara noastră, reiese că ponderea celor care se aşteaptă la o majorarea a taxelor în acest an este redusă (14% în cazul impozitului pe profit şi 16% în cazul TVA), dar există îngrijorări cu privire la situaţia bugetară dificilă şi la măsurile care ar putea fi luate pentru remedierea ei.

"Constrângerile bugetare tot mai puternice, amplificate în ultimul an de situaţia creată de pandemia de COVID-19, determină autorităţile să acorde o atenţie sporită relaţiei cu contribuabilii, principala sursă de finanţare a bugetului de stat. Această atenţie se manifestă atât prin acordarea de facilităţi menite să îi ajute să depăşească provocările generate de pandemie, cât şi prin simplificarea relaţiei cu autoritatea fiscală, astfel încât să încurajeze conformarea voluntară la plata taxelor. Varianta revizuită a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) conţine prevederi concrete referitoare la îmbunătăţirea comunicării dintre ANAF şi contribuabili, prin crearea unui "mecanism permanent de evaluare a satisfacţiei contribuabililor în privinţa serviciilor ANAF". Acest mecanism, alături de alte măsuri care, în mare, urmează planul de digitalizare a autorităţii fiscale, ar trebui să aibă drept consecinţă creşterea nivelul de colectare a taxelor la bugetul de stat", subliniază materialul citat.

Potrivit acestuia, reforma ANAF prin digitalizare, prevăzută în PNRR, porneşte de la conştientizarea faptului că, pentru corectarea deficitului bugetar, este nevoie de eficientizarea rapidă a activităţii de colectare a veniturilor şi de îmbunătăţirea relaţiei cu contribuabilii. Planul de reformă este construit pe două direcţii - creşterea conformării voluntare prin dezvoltarea serviciilor digitale (interacţiunea prioritar digitală, prin intermediul SPV şi prin utilizarea formularelor pre-completate, acolo unde este posibil; crearea mecanismului de evaluare a satisfacţiei contribuabililor în relaţia cu ANAF şi consultarea permanentă a acestora) şi îmbunătăţirea proceselor de administrare a impozitelor şi taxelor, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor (reducerea nivelului de neconformare, printre altele, prin interconectarea sistemelor IT din Ministerul Finanţelor/ANAF cu cele corespunzătoare ale Comisiei Europene şi cu cele ale administraţiilor fiscale din statele membre).

Subcapitolul care include reforma ANAF (Modernizarea şi consolidarea sistemului financiar-fiscal) are prevăzută şi o alocare bugetară iniţială, de negociere, de 856 de milioane de euro, însă rămâne de văzut în ce proporţie va fi aprobată de Comisia Europeană şi ce sumă va reveni, concret, proiectelor pentru digitalizarea administraţiei fiscale, se mai arată în documentul citat.

Materialul aminteşte, de asemenea, că printre cele mai dezbătute componente ale modernizării administraţiei fiscale este conectarea caselor de marcat cu jurnal electronic la serverul ANAF şi introducerea SAF-T (Standard Audit File for Taxation) - transferul electronic de date contabile şi financiare de la companii către administraţia fiscală. Conectarea caselor de marcat la infrastructura IT a ANAF a demarat la 31 martie 2021 şi este programată să se deruleze etapizat, mai întâi pentru contribuabilii mari, iar apoi pentru ceilalţi, până la finalul lunii noiembrie, pentru aparatele aflate în funcţiune. În privinţa SAF-T, din informaţiile disponibile în prezent reiese faptul că sistemul se va implementa mai întâi ca program pilot, pe bază de voluntariat, urmând să devină obligatoriu de anul viitor.

De asemenea, facturarea electronică reprezintă o prioritate declarată a reprezentanţilor ANAF pentru viitorul apropiat. La acestea se adaugă şi alte proiecte anunţate care, împreună, ar trebui să ducă la îmbunătăţirea relaţiei dintre contribuabili şi autoritatea fiscală prin faptul că, pe de o parte, se simplifică obligaţiile de declarare, şi, pe de altă parte, se depistează mai rapid practicile incorecte.

"Totodată, incertitudinile care persistă în legătură cu evoluţia pandemiei indică faptul că, cel mai probabil, anul acesta nu vom asista la schimbări majore în materie de fiscalitate, cu excepţia măsurilor de sprijin acordate sectoarelor economice afectate. De altfel, acesta este şi mesajul transmis de autorităţi, de menţinere a stimulentelor în domeniile în care încă sunt necesare şi de protejare a contribuabililor corecţi. Meritul facilităţilor acordate de stat în evoluţia economiei este subliniat şi de Banca Naţională a României în cel mai recent raport asupra inflaţiei, unde se menţionează că "rolul decisiv" în redresarea economică din semestrul II din 2020 "aparţine stimulilor fiscali, orientaţi către susţinerea capitalului de lucru şi a investiţiilor în rândul companiilor", se precizează în materialul semnat de Vlad Boeriu. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)