Implementarea proiectului SAF-T (Standard Audit File for Tax), împreună cu conectarea caselor de marcat şi cu e-factura ar putea oferi statului date în timp real şi ar contribui cu adevărat la reducerea evaziunii şi întărirea colectării, arată, într-o opinie, Andra Caşu, Partener Asociat EY, Lider al Departamentului de Business Tax Advisory.

"În România, declaraţiile recente ale preşedintelui ANAF, Mirela Călugăreanu, privind digitalizarea instituţiei şi îmbunătăţirea serviciilor puse la dispoziţia cetăţeanului, dintre care implementarea proiectului SAF-T, deja demarată, arată paşi pe un drum care ar putea duce la întărirea colectării. SAF-T împreună cu conectarea caselor de marcat şi cu e-factura ar putea oferi statului date în timp real şi ar contribui cu adevărat la reducerea evaziunii şi întărirea colectării", spune Andra Caşu.

Potrivit acesteia, nu trebuie neglijate componenta comportamentală, cea educaţională şi nici cea legată de servicii.

"În sfârşit, şi statul român pare să apeleze la digitalizare pentru colectare. Dar nu trebuie neglijate nici componenta comportamentală (cea mai importantă, după cum se vede), nici cea educaţională (şi contribuabilul român are nevoie să ştie în termeni cât mai clari ce are de făcut, unde şi cum poate să plătească) şi nici cea legată de servicii (să poată plăti cât mai uşor). Dacă vom găsi pârghiile comportamentale corecte la care să răspundă - poate până la urmă tot facilităţi fiscale sau bonificaţii, o legislaţie mai modernă şi simplificată, care să uşureze declararea şi plata, vom vedea acea colectare optimizată, cum au reuşit şi ţările luate acum drept model", afirmă Andra Caşu.

În opinia sa, încurajarea conformării şi digitalizarea ar putea fi "răspunsul la demersurile administraţiei fiscale de a obţine cu adevărat rezultate."

"Cel puţin aceasta pare să fie concluzia dacă ne uităm la încasările realizate în urma măsurilor de amnistie sau la bonificaţiile acordate pentru stimularea plăţii. Concluzia este susţinută şi de cifre - un studiu EY România vorbeşte despre un minim istoric de 8% la diferenţa dintre procentul de conformare la declarare şi cel de conformare la plată în 2019, anul unei amnistii. Prin digitalizare, Fiscul speră să scadă deficitul fiscal la TVA cu 10% până în 2024 şi să crească cu 2,5% ponderea veniturilor colectate, aşa cum se arată în strategia publică a ANAF. Totuşi, în afara amnistiilor fiscale şi a bonificaţiilor, ce se mai poate face pentru întărirea colectării?", afirmă reprezentantul EY România.

Potrivit acesteia, administraţiile fiscale din întreaga lume se sprijină pe atitudinea proactivă a contribuabililor în raportarea şi plata taxelor.

"Aşa cum este şi cazul ANAF, vorbim mai ales de completarea de către contribuabili a declaraţiilor fiscale. Însă, nu există măsuri clare care să asigure administraţiile că se va întâmpla ce îşi doresc - contribuabilii să îşi plătească la timp şi de bunăvoie taxele, adică să se conformeze cerinţelor legale voluntar", se precizează în material.

Autorul materialului susţine că, pentru stimularea conformării, autorităţile fiscale pot apela, aşa cum încurajează şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), la anumite metode experimentate în alte ţări care pot contribui la întărirea colectării.

"OCDE menţionează în multiple rânduri aspecte legate de educarea contribuabililor şi o bună comunicare a măsurilor, de servicii eficiente pentru plătitori, toate dublate de o bună cunoaştere a comportamentului contribuabilului şi a motivelor care stau la baza deciziilor acestuia. Se vorbeşte astfel despre noţiunea de 'behavioural insights' - sau, în traducere, informaţii directe despre comportamentul contribuabilului. Este probabil un nou început de avut în vedere şi în România privind psihologia contribuabilului.
Să colectezi mai mulţi bani doar pentru că îţi educi contribuabilii pare utopic din punct de vedere strict matematic. Dar, iată, există exemplele unor ţări care dovedesc contrariul", se mai precizează în material.

Pentru o mai bună conformare, administraţiile fiscale din România ar putea să utilizeze noi modalităţi de interacţiune cu contribuabilii, o abordare comportamentală sau "conformarea prin colaborare".

"Un bun exemplu în acest sens este cel al Norvegiei, care, apelând la metoda comportamentală, şi-a crescut cu 25% nivelul raportării. Ceea ce a făcut a fost doar să trimită scrisori clasice, prin poştă, contribuabililor persoane fizice, în apropierea momentului în care aceştia ar fi trebuit să completeze declaraţiile referitoare la imobilele sau investiţiile deţinute în afara ţării. Experimentul a arătat că oamenii nu erau rău intenţionaţi, ci că nu ştiau cum anume să realizeze raportarea. O altă concluzie trasă în urma acţiunii fiscului norvegian a fost aceea că nu trebuie desconsiderată nicio cale de a ajunge la grupurile vulnerabile - în cazul de faţă scrisoarea pe hârtie, dar şi că mesajele nu trebuie să fie complicate, ci explicate cât mai clar", mai susţine Andra Caşu.

În opinia sa, concluzia este că, pentru România, ar fi util ca autorităţile să identifice şi să utilizeze stimulii comportamentali cei mai eficienţi, eventual, folosind studiile psihologice existente, desfăşurate de diverse instituţii de marketing, din care să fie selectate informaţiile utile pentru adaptarea comunicării pe filonul fiscal.

"Crearea contului de plătitor şi plata cât mai facilă a taxelor, de pe orice dispozitiv, reprezintă, de asemenea, un exemplu de bună practică. Pentru a se asigura că plăţile au loc în cel mai eficient mod, administraţiile fiscale ar trebui să extindă metodele de plată electronice disponibile contribuabililor. De exemplu, în unele state membre OCDE este posibil să se plătească mai multe taxe şi prin intermediul unei aplicaţii pentru smartphone-uri", se mai precizează în material.

Totodată, valoarea taxei datorate ar trebui să fie corectă de la început, pentru a evita situaţia în care contribuabilii să fie nevoiţi să ceară şi să aştepte rambursarea. În cazul rambursărilor, administraţiile fiscale trebuie să fie pregătite să le gestioneze cât mai repede, pentru a evita să-i pună pe contribuabili să aştepte mult şi să sufere probleme cu fluxurile de numerar.

"În acest fel, pe principiul românesc care spune: 'bine faci, bine găseşti', o disciplină constantă pe care o va impune comportamentul autorităţilor fiscale române se va reflecta, în timp, şi asupra disciplinei contribuabililor, care, gradual, vor înţelege că etapele încasărilor şi rambursărilor bugetare sunt un perpetuum mobile, cu interes dual", a adăugat Andra Caşu. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dãdârlat)