Activiştii de mediu ai Greenpeace România solicită Ministerului Energiei să accelereze tranziţia energetică verde în ţara noastră şi, în acelaşi timp, să nu mai acorde, ilegal, sume generoase din bani publici subvenţionării cărbunelui.

Potrivit unui comunicat de presă al organizaţiei, transmis marţi AGERPRES, un grup de şapte activişti Greenpeace au format o blocadă în faţa Ministerului Energiei, afişând bannere cu mesajele "Oamenii au viitor, cărbunele nu" şi "Energie regenerabilă, nu cărbune".

"Mesajele sunt adresate Ministrului Energiei, Virgil Popescu, şi decidenţilor din instituţie, care refuză să accelereze tranziţia energetică verde în România, acordând în acelaşi timp, ilegal, sume generoase din bani publici subvenţionării cărbunelui. Activiştii intenţionează să rămână pe poziţii până la încheierea programului de lucru al Ministerului, urmând ca în perioada următoare să continue să transmită aceleaşi mesaje ministrului, în diverse moduri, până când acesta va prioritiza energiile regenerabile. Arderea cărbunelui pentru producerea energiei electrice generează, la nivel mondial, cele mai multe emisii de gaze cu efect de seră. Acestea cauzează încălzirea globală şi accentuează efectele schimbărilor climatice, pe care le resimţim cu toţii: secetă, furtuni, inundaţii, temperaturi anormale, distrugeri ale biodiversităţii. Cărbunele e şi o problemă pentru sănătate: aproximativ 20.000 de decese premature şi 10.000 de cazuri de bronşită cronică sunt cauzate anual în Europa de aerul toxic generat de arderea cărbunelui", notează activiştii, care menţionează, totodată, că valoarea costurilor de sănătate, cauzate de arderea cu cărbune, se ridică la aproximativ 60 de miliarde de euro, anual.

În viziunea organizaţiei non-guvernamentale, planurile de eliminare a cărbunelui trebuie să conţină măsuri care să susţină sistemul energetic naţional şi care să asigure locuri de muncă alternative decente pentru oamenii care lucrează acum în industria mineritului.

"România se numără printre ultimele ţări din Europa care nu au anunţat o dată clară pentru renunţarea la cărbune, nu are un plan realist pentru eliminarea acestui combustibil fosil din mixul energetic naţional şi nici pentru înlocuirea acestuia cu noi capacităţi de energie regenerabilă. De asemenea, România este una dintre ţările U.E. cele mai afectate de schimbările climatice. Avertizările meteorologice cod roşu cresc exponenţial de la an la an în România şi vizează valuri de căldură, inundaţii, averse, intensificări ale vântului, temperaturi extreme etc. Tocmai acest lucru a fost ignorat de Guvernul României care, pe 31 martie, a decis să acorde ilegal Complexului Energetic Oltenia un grant de 241,4 milioane euro pentru plata certificatelor de emisii", atenţionează reprezentanţii organizaţiei de mediu.

Responsabilul de campanii al Greenpeace România, Vlad Cătună, susţine că "ministrul Energiei se încăpăţânează să rămână ancorat în trecut".

"Am venit aici să îi transmitem foarte clar domnului Virgil Popescu că nu vrem ca România să fie codaşă la capitolul tranziţie energetică. Cerem ca energia regenerabilă să fie prioritizată în faţa arderii combustibililor fosili. Este inadmisibil că Guvernul României alocă de ani de zile sute de milioane de euro din buzunarele românilor pentru o industrie murdară, care ne omoară cu zile şi care ne-a dus pe marginea prăpastiei. Banii ar trebui să meargă pentru o dezvoltare sustenabilă a regiunilor miniere, cu focus pe alternative economice, energie verde, eficienţă energetică. Iar Ministerul Energiei şi Guvernul să sprijine judeţele Gorj şi Hunedoara să acceseze bani europeni pentru a crea noi locuri de muncă", afirmă Cătună.

Conform Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), pe segmentul energie regenerabilă şi eficienţă energetică, componenta 6 a Pilonului I Tranziţie verde, se are în vedere, printre altele, decarbonarea producţiei de energie electrică, prin restructurarea marilor producători de energie care folosesc combustibilii solizi fosili (CEO/CEH).

Documentul prevede, printre altele, actualizarea legislaţiei primare şi secundare pentru a include noile şi viitoarele Directive şi Regulamente ale UE (Regulamentul UE 943/2019 si Directiva UE 944/2019, Pachetul Fit for 55%) precum şi actualizarea PNIESC conform recomandărilor Comisiei Europene şi creşterea ţintei de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, la 55%.

Bugetul iniţial de negociere al componentei "Energie regenerabilă şi eficienţă energetică" este de 1,3 miliarde de euro.

PNRR este documentul strategic care fundamentează priorităţile de reformă şi domeniile de investiţii la nivel naţional pentru instituirea Mecanismului de redresare şi rezilienţă.

Mecanismul este gândit pe şase piloni, şi anume: Tranziţie verde; Transformare digitală; Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; Coeziune socială şi teritorială; Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dãdârlat)

Sursa foto: Greenpeace Romania / Facebook