Ministerul Muncii a verificat aproape 100.000 de beneficiari de asistenţă socială, din cei peste 260.000, în cadrul unei campanii privind categoriile vulnerabile şi măsuri sociale mai eficiente, a anunţat, marţi, ministrul Muncii, Raluca Turcan, într-o conferinţă de presă.

"Astăzi suntem în măsură să vă prezentăm rezultatele campaniei naţionale privind categoriile vulnerabile şi măsurile pentru servicii sociale mai eficiente pe care ni le propunem. Această campanie naţională de verificare a stabilirii şi acordării ajutorului social şi pentru identificarea măsurilor de creştere a ocupării a pus statul la treabă într-un domeniu în care s-a făcut foarte puţin şi anume asistenţa socială. Există în permanenţă o discuţie despre situaţia celor care primesc venitul minim şi anume că acesta ar fi rezultatul propriilor acţiuni. Aceasta este doar o faţă a realităţii şi a discuţiei, pentru că, pe fond, aceşti oameni sunt cei mai săraci dintre români şi reprezintă, de asemenea, şi o oglindă a eşecului politicilor statului. Tot aşa cum se întâmplă şi în domeniul salarizării şi al pensiilor şi în materie de asistenţă socială au fost politici greşite care au creat diferenţe fără nicio logică socială sau economică între cei din vârf şi cei de la bază. Este extrem de important ca cei care pot să muncească să se angajeze. Voi susţine întotdeauna lucrul acesta şi voi continua să susţin că îndrumarea spre piaţa muncii este o formă de ajutor real pe care statul poate să-l dea", a spus Raluca Turcan.

Ea menţionat că de asemenea sunt foarte mult cazuri în care beneficiarilor de ajutor social le este foarte greu, din cauză că instituţiile statului nu au făcut întotdeauna tot ceea ce era necesar să facă.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

"Iar o simplă dovadă este şi aceea că în doi ani de zile nu s-a făcut nicio campanie aplicată, de genul celei pe care am demarat-o noi. Este adevărat că a fost şi o problemă generată de pandemie, însă statul de aceea este stat, să-şi facă treaba şi să se adapteze. Şi iată că şi ANOFM şi ANPIS au reuşit să acţioneze împreună, respectând prevederile de siguranţă publică, şi pentru lucrul acesta le mulţumesc. Campania noastră a ajuns în insulele reale de sărăcie şi izolate aproape de restul ţării şi mai că aş spune că aceşti oameni au fost uitaţi, dar din nefericire este foarte adevărat că cineva îşi aduce aminte de ei mai ales atunci când sunt alegeri. Realitatea este că şi autorităţile locale poartă o mare răspundere. Şi punctul nevralgic al sistemului de asistenţă socială din România este sistemul însuşi. Drept urmare, în urma acestei campanii, vom propune o schimbare radicală de abordare şi de conţinut în ceea ce priveşte serviciile sociale", a afirmat Turcan.

Ministrul Muncii a menţionat şi câteva noutăţi ale acestei campanii şi anume că a existat o coordonare interinstituţională, pe de o parte între cele două agenţii din subordinea ministerului Muncii şi pe de altă parte între unităţile administrativ teritoriale.

Totodată a fost şi o premieră, şi anume faptul că zilnic a primit raportări de pe teren în timp ce aceste anchete se realizau.

De asemenea, pentru prima dată s-a instituit un model de acţiune a autorităţilor publice într-o situaţie dificilă de sănătate publică, în pandemie.

"Rezultatele campaniei se concentrează pe două componente: prima, de asistenţă socială, şi a doua, de ocupare. În privinţa asistenţei sociale, inspecţia socială a desfăşurat activităţi de verificare în 1.966 de UAT-uri, ceea ce reprezintă 98,59% din totalul primăriilor propuse pe o rază de 50 km în jurul reşedinţelor de judeţ. Numărul titularilor de ajutor social verificaţi a fost de 40.982 din cei 110.711, iar numărul beneficiarilor de ajutor social verificaţi a fost de 99.593 din cei 261.775. Numărul persoanelor cu risc crescut de vulnerabilitate identificate direct a fost de 4.145. Profilul de risc al familiilor beneficiare de ajutor social verificate în funcţie de caracteristicile membrilor acestora este următorul: 31,16% sunt persoane singure, cu vârstă mai mare de 65 de ani, 19,98% sunt persoane singure cu vârstă mai mică de 65 de ani, 17,10% sunt familii monoparentale, 15,93% sunt familii cu mai puţin de 3 copii şi 15,82% sunt familii cu peste 3 copii", a spus ministrul.

Ea a precizat că au fost identificate mii de persoane cu nevoie speciale care "scăpau" statisticilor oficiale şi care nu beneficiau de sprijinul necesar.

"Iată câteva exemple relevante de lucruri identificate în timpul acţiunii de inspecţie socială. Au fost identificate de inspectorii sociali un număr de 267 de persoane cu afecţiuni de sănătate grave care nu beneficiau de măsuri de protecţie specială pentru persoane cu dizabilitate sau invaliditate. O situaţie specială este reprezentată de copiii fără identitate. Astfel, la nivelul a 6 UAT-uri, au fost identificaţi 10 copii fără certificate de naştere, fără CNP, pentru care inspectorii au dispus imediat măsuri. Aceşti copii erau ai nimănui. Aceşti copii nu erau înregistraţi şi se putea întâmpla, ferească Dumnezeu, orice cu ei. Au fost identificaţi, de asemenea, 2.091 de copii aflaţi în familiile beneficiare de ajutor social care sunt neşcolarizaţi, au abandonat cursurile şcolare sau se află în risc de abandon şcolar. De asemenea, au fost dispuse măsuri în acest sens şi la nivel local. Alţi 15 copii cu probleme de sănătate au fost identificaţi şi cuprinşi în învăţămânul special", a spus Raluca Turcan.

Potrivit ministrului Muncii, componenta de verificare a modului în care se respectă legislaţia în materie de sprijin al persoanelor vulnerabile a scos la iveală o serie de deficienţe şi au fost dispuse în acelaşi timp 11.747 de măsuri. Dintre acestea, 9.163 au fost aplicate UAT-urilor şi serviciilor publice de asistenţă socială. Dintre aceste 9.163 de măsuri, 8.512 au fost aplicate pentru îmbunătăţirea activităţii de organizare şi administrare a dosarelor de ajutor social. S-au aplicat, de asemenea, 186 de sancţiuni unităţilor administrativ teritoriale pentru nereguli în evidenţierea muncii în folosul comunităţii, nereguli privind activitatea asistentului social şi anume întârzieri în administrarea dosarelor pe termenul impus de lege, neefectuarea anchetelor la 6 luni sau de câte ori este nevoie sau netransmiterea documentelor către ANPIS în teren.

De asemenea, au mai fost dispuse 651 de măsuri de recuperare a sumelor acordate necuvenit. În plus, au fost aplicate 2.584 de măsuri de sprijin urgent pentru persoanele aflate în situaţii de vulnerabilitate extremă.

Potrivit ministrului, s-au aplicat amenzi de 66500 de lei pentru UAT-uri. Aceste nereguli au fost identificate fie în privinţa evidenţierii sau neregulilor în evidenţierea muncii în folosul comunităţii, neregulilor în activitatea asistentului social, neregulilor în respectarea termenelor de transmitere a documentelor sau în stabilirea dreptului la ajutor social în maxim 10 zile de la efectuarea anchetei sociale sau chiar pentru neefectuarea anchetei sociale în termenul de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii.

"În declaraţiile oficiale din ultimul an, sentimentul privind asistenţa socială a fost oarecum de auto-mulţumire. Realitatea din teren, însă, ne-a arătat că sunt foarte multe probleme grave care nu apar nicăieri pe radar. Lăsând lucrurile să funcţioneze ca şi până acum, nu am face decât să întreţinem sărăcia, lucru de fapt întâmplat în perioada anterioară. Un exemplu vă dau. Se vorbeşte foarte mult despre necesitatea unor reforme în asistenţa socială şi nimeni nu neagă că este nevoie şi de reforme, dar în acelaşi timp este nevoie ca şi legile în vigoare să fie respectate. Şi vă dau exemplu unui articol. Articolul 121 din Legea 292/2011 care prevede faptul că autorităţile locale angajează asistenţii sociali sau contractează serviciile acestora pentru serviciile prevăzute, cu respectarea raportului de un asistent social la maxim 300 de beneficiari. Această prevedere nu este respectată în niciuna dintre structurile de asistenţă socială de la nivel local", a spus Raluca Turcan.

Mai mult decât atât, ea a declarat că în serviciul se asistenţă socială personalul este încărcat şi cu alte sarcini, decât cele care ţin de asistenţă socială şi îi lipseşte într-o proporţie covârşitoare pregătirea de specialitate.

"Vă menţionăm că am aplicat şi un chestionar pe 2.095 din cei 4.400 de oameni - asistenţi sociali, lucrători, tehnicieni - din sistemul de asistenţă socială. Nici măcar unul din trei nu au studii în domeniul asistenţei sociale şi doar 6% au făcut cursuri de formare/ perfecţionare în asistenţă socială. 45% din personalul chestionat a menţionat că au şi alte atribuţii în cadrul primăriei decât asistenţa socială şi deşi 81% din personalul în asistenţă socială are studii superioare doar 29% are studii în domeniul asistenţei sociale. 6% dintre aceştia au participat la cursuri de formare/perfecţionare în domeniul asistenţei sociale", a susţinut ea. AGERPRES/(A - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Citeşte şi:

• Ministerul Muncii a încheiat un protocol cu Ministerul Educaţiei pentru extinderea Programului "A doua şansă"