Investigaţia Comisiei Europene referitoare la planul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia, propus de Guvernul României, a ajuns în faza de consultare publică, iar şansele ca acesta să fie aprobat în actuala formă sunt nule, susţin reprezentanţii Greenpeace România, într-un comunicat transmis marţi AGERPRES.

Organizaţia de mediu avertizează că România riscă penalităţi uriaşe pentru că nu a prezentat un plan de restructurare şi decarbonare bun.

"În lipsa unui verdict din partea Comisiei Europene, situaţia Complexului Energetic Oltenia este critică. România riscă penalităţi uriaşe pentru că nu a prezentat un plan de restructurare şi decarbonare bun. O analiză a Greenpeace România a descoperit că planul, în valoare totală de peste 1,3 miliarde de euro, duce la creşterea emisiilor totale de CO2 ale companiei cu 28% în 2030 faţă de 2020 şi contravine principiilor de acordare a fondurilor europene", precizează Greenpeace.

Potrivit sursei citate, dacă nu găseşte până la data de 30 aprilie 2021 soluţii pentru plata certificatelor de emisii, Complexul Energetic Oltenia riscă penalităţi care vor duce nota finală de plată la aproape un miliard de euro.

"Deşi oficialii români - ministrul Energiei, directorul companiei - invocau certitudinea aprobării planului CEO până la finalul lunii aprilie, după deschiderea investigaţiei Comisiei Europene, declaraţiile acestora nu mai sunt la fel de ferme. Investigaţia aprofundată se află, până pe 19 aprilie, în fază de consultări; toate părţile interesate sunt invitate să îşi prezinte observaţiile referitoare la planul CEO de restructurare şi decarbonare. Analiza tuturor comentariilor primite, pregătirea unei decizii draft, consultările de specialitate din interiorul forului european sunt etape care nu pot fi parcurse într-un timp scurt. Prin urmare, chiar şi în scenariul improbabil în care planul propus de România ar fi acceptat în totalitate, şansele ca statul român să primească o decizie din partea Comisiei în timp util sunt aproape nule. Dar lucrurile sunt mai complicate de atât. În documentul prin care a deschis investigaţia, Comisia Europeană a comunicat deja că 'autorităţile române nu au prezentat un plan de restructurare solid, de natură să asigure viabilitatea pe termen lung a companiei la sfârşitul planului (2025) [...]'. Cu alte cuvinte, toate aceste întârzieri sunt cauzate de factorii de decizie naţionali - în principal Ministerul Energiei - care susţin un plan de restructurare şi decarbonare eronat", sunt de părere activiştii de mediu.

În viziunea Greenpeace România, până la sfârşitul lunii aprilie, compania trebuie să achiziţioneze certificatele de emisii de gaze cu efect de seră corespunzătoare anului 2020, iar dacă nu va obţine acordul Comisiei Europene pentru plata ajutorului de stat se va aplica o penalitate de 100 euro/tonă de CO2 pentru nerespectarea obligaţiei de achiziţie a certificatelor.

"Conform informaţiilor puse la dispoziţie de CEO în planul de decarbonare, pentru anul 2020, emisiile companiei totalizează peste 7 Mt CO2. La cotaţia actuală a certificatelor, suma pe care compania trebuie să o plătească va fi de aproximativ 280 de milioane de euro. În cazul în care CEO nu va reuşi să cumpere certificatele de emisii până la finalul lunii aprilie, suma totală de plată, incluzând penalităţile, va fi de de aproape 1 miliard de euro doar pentru emisiile din 2020. Sumele neplătite se vor reporta în anul următor", notează organizaţia.

În acelaşi context, Complexul Energetic Oltenia a anunţat că intenţionează să împrumute certificate de emisii pentru a-şi acoperi o parte din deficit, soluţie considerată de reprezentanţii Greenpeace drept "foarte periculoasă".

De asemenea, există varianta împrumutului de la stat în limita sumei de 241 milioane euro de la Ministerul Finanţelor, pe o perioadă de şase luni, "în condiţii de piaţă".

"Orice nou împrumut acordat Complexului Energetic Oltenia de statul român pentru plata certificatelor de CO2 trebuie să ţină cont de condiţiile de piaţă şi să reflecte situaţia companiei. CEO este în prezent în risc de insolvenţă, iar planul de restructurare a companiei este examinat de Comisia Europeană. Aceeaşi regulă se aplică oricăror garanţii pe care statul le-ar oferi companiei pentru a obţine un credit de la bănci private. Dacă nu respectă condiţiile de piaţă, acest împrumut sau garanţia acordată de stat trebuie să fie considerate drept ajutor de stat suplimentar şi, prin urmare, să fie notificate şi aprobate de Comisia Europeană înainte de a fi acordate. CEO şi Guvernul României trebuie să acţioneze transparent şi să informeze publicul şi Comisia în legătură cu orice procedură abordată pentru a plăti certificatele de emisii de CO2, în special dacă sunt folosiţi bani publici", explică Andrea Carta, Senior Legal Strategist, Greenpeace European Unit.

În ultima săptămână, în urma unei iniţiative Greenpeace România, peste 2.000 de cetăţeni au transmis mesaje ministrului Energiei, Virgil Popescu, prin care se solicită ca planul Complexului Energetic Oltenia să fie în acord cu prevederile Pactului Verde European, să ajute judeţele Gorj şi Hunedoara să acceseze fonduri europene pentru a crea noi locuri de muncă, să comunice o dată clară şi un plan realist pentru eliminarea cărbunelui din mixul energetic naţional şi să îl înlocuiască pe acesta cu noi capacităţi pe energie regenerabilă.

"Deocamdată, ministrul Energiei nu a oferit niciun răspuns acestor cereri", afirmă activiştii Greenpeace.

Comisia Europeană a demarat, pe data de 5 februarie 2021, o investigaţie aprofundată cu privire la planul de restructurare a CE Oltenia.

România a notificat un ajutor de restructurare în valoare de 1,33 miliarde de euro, care constă într-un ajutor pentru salvare în valoare de 250 de milioane de euro, deja acordat, un împrumut suplimentar garantat de stat de 310 milioane de euro şi o subvenţie de stat în cuantum de 770 de milioane de euro. În plus, se doreşte obţinerea unui ajutor de stat suplimentar în valoare de 711 milioane de euro din Fondul pentru Modernizare. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)