Societăţile româneşti aleg tot mai mult calea restructurării sau asigurarea unor mecanisme ori aplicarea pentru unele mecanisme de prevenţie, a afirmat marţi Cristina Ienciu-Dragoş, Head of Legal, CITR şi Country Coordinator, Insol Europe.

"Care este contextul naţional? Vorbim de o evoluţie în materia insolvenţei şi a reorganizărilor. Dacă prin 2008-2010 insolvenţa era considerată egal cu falimentul şi undeva la 1% aproximativ din totalul dosarelor de insolvenţă aveam reorganizări, în 2018 am ajuns să înregistrăm la nivel naţional de cinci ori mai multe reorganizări. În 2019, la aproximativ zece ani de la prima lege în materie insolvenţe, aveam undeva până într-o sută de proceduri de concordat. Extrem de puţine pentru o perioadă atât de îndelungată de timp, dar se pare că 2020 schimbă percepţiile. Şi asta am observat la nivel practic, din practică cât şi din legislaţia care se modifică în ultima perioadă, respectiv societăţile româneşti aleg tot mai mult calea restructurării sau asigurarea unor mecanisme ori aplicarea pentru unele mecanisme de prevenţie. Aici avem în minte OUG 6/2019, acea ordonanţă a Guvernului privind facilităţile fiscale care a început să fie accesată, într-adevăr este cu termen limitat în a aplica, dar şi concordatul preventiv care, în ultima perioadă, cel puţin în anul precedent, s-au înregistrat mai multe dosare", a menţionat Cristina Ienciu-Dragoş, la videoconferinţa "Codul Insolvenţei".

Aceasta a subliniat că, raportat la aceste contexte, "este clar că există nevoia creării unui cadru normativ care să adreseze dificultatea şi luarea unor măsuri cu celeritate."

"Se observă această tendinţă de creştere, de accesare a măsurilor de restructurare, este nevoie de publicitate pentru că în analiza şi discuţiile purtate cu 'stakeholderi' în cadrul proiectului, una dintre principalele probleme a vechilor proceduri a fost necunoaşterea acestora şi necunoaşterea avantajelor", a mai spus reprezentantul Insol Europe.

Aceasta a subliniat că la nivel european, 43% dintre europeni, conform unui studiu, nu ar demara o afacere de teama eşecului.

"Textul a fost pus în dezbatere publică, se aşteaptă feedback-ul tuturor celor care pot să îl ofere. Care este contextul întregului proiect? Avem această Directivă europeană care obligă România şi statele membre la transpunerea în perioada următoare, până în iulie 2021, respectiv iulie 2022 pentru statele care au solicitat prelungirea termenului de transpunere. Contextul, urmărind proiectul Directivei iniţial, este următorul: la nivel european vorbim despre 43% dintre europeni, conform unui studiu, care nu ar demara o afacere de teama eşecului. Mai puţin de jumătate din societăţile care există la nivel european - 99% IMM-uri - supravieţuiesc mai puţin de cinci ani. Zilnic, 600 de firme intră în faliment, ceea ce generează 200 de companii care ies anual din economie care ofereau un loc de muncă, iar prin crearea unor cadre de restructurare şi prin oferirea celei de-a doua şanse pentru antreprenori, pentru debitori, 3 milioane de noi locuri de muncă ar putea fi create prin acordarea şi sprijinul care ar putea fi oferit de către statele membre", a mai spus Cristina Ienciu-Dragoş.

Potrivit acesteia, un alt studiu important, care nu are legătură cu Directiva, arată faptul că doar 8% dintre antreprenori ar demara din nou un business odată ce au eşuat, deşi expertiza, know-how-ul îl au, însă "frica eşecului, stigmatul dificultăţii pe care inclusiv la noi în România îl regăsim îşi pune amprenta extrem de puternic".

Grupul de presă BURSA a organizat marţi, în parteneriat cu Institutul Naţional pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvenţă (INPPI), videoconferinţa "Codul Insolvenţei'.

În cadrul conferinţei s-a discutat, printre altele, despre stadiul implementării OUG 60/2019, privind reglementarea unor măsuri pentru stingerea unor obligaţii fiscale şi bugetare. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)