Consumul de energie electrică la nivel naţional a avut o scădere nesemnificativă sâmbătă seara, de circa 4% faţă de medie, între orele 20:30 şi 21:30, când s-a sărbătorit Ora Pământului, potrivit datelor prezentate pe site-ul Transelectrica şi analizate de AGERPRES.

Astfel, în intervalul menţionat, consumul ţării a fost de 7.656 MW, faţă de 8.000 de MW, cât este media pentru o seară de sâmbătă în luna martie (medie valabilă pentru tot intervalul 19:00 - 22:00).

În România, mai multe companii sau instituţii publice, precum ministerele, Administraţia Prezidenţială, Palatul Parlamentului, UniCredit, dar şi monumente istorice, precum Biserica Neagră din Braşov, au anunţat că se alătură acestui demers şi sting lumina în intervalul respectiv.

De asemenea, monumente şi clădiri emblematice din lumea întreagă au întrerupt iluminatul timp de o oră, sâmbătă seară, pentru a marca ''Earth Hour'' (Ora Pământului), iniţiativă al cărei obiectiv este de a trage un semnal de alarmă asupra schimbărilor climatice, scrie AFP.

Evenimentul a început cu stingerea luminilor zgârie-norilor din metropolele asiatice Singapore şi Hong Kong, la ora locală 20:30, odată cu cele ale unor monumente precum Opera din Sydney.

Colosseumul din Roma, Piaţa Roşie din Moscova, Poarta Brandenburg din Berlin, Palatul Westminster şi luminile din Piccadilly Circus din Londra, precum şi cele trei niveluri ale Turnului Eiffel din Paris au intrat succesiv în întuneric, deşi puţine persoane au putut profita de spectacol din cauza restricţiilor impuse pentru combaterea pandemiei de COVID-19.

Foto: (c)  FABIO FRUSTACI / EPA

Celebra Sagrada Familia, opera arhitectului Antoni Gaudi, din Barcelona, în nord-estul Spaniei, şi palatul imperial Schonbrunn din Vienna s-au numărat la rândul lor printre numeroasele amplasamente, monumente şi clădiri care şi-au stins luminile în intervalul 20:30-21:30, ora locală, în funcţie de fusul orar.

''Este minunat că parlamentul a luat din nou parte la Earth Hour, alăturându-se altor monumente din ţară şi din lume pentru a creşte gradul de conştientizare referitor la impactul schimbărilor climatice'', a spus Lindsay Hoyle, preşedintele Camerei Comunelor din Parlamentul Britanic.

A venit apoi rândul monumentelor din America să intre în întuneric, de la Obeliscul din centrul Buenos Aires la Museu do Amanha (Muzeul de Mâine) din Rio de Janeiro sau zgârie-norul BBVA din Mexico City.

Această mobilizare anuală pentru Ora Pământului, iniţiativă demarată de World Wide Fund (WWF), are drept obiectiv mobilizarea în vederea demarării unor iniţiative în domeniul schimbărilor climatice şi al protecţiei mediului.

Anul acesta, organizatorii au dorit să scoată în evidenţă legătura dintre distrugerea naturii şi incidenţa în creştere a cazurilor de COVID-19.

''Fie că este vorba despre declinul polenizatorilor, scăderea numărului de peşti din oceane şi râuri, dispariţia pădurilor sau pierderi generale din domeniul biodiversităţii, indiciile potrivit cărora natura este în pericol se înmulţesc'', a spus Marco Lambertini, directorul general WWF, organizaţie care a demarat Earth Hour în anul 2007.

''Protejarea naturii este responsabilitatea noastră morală, iar prejudiciile ne cresc totodată vulnerabilitatea în faţa pandemiei, accelerează schimbările climatice şi ne pun în pericol siguranţa alimentară'', a mai spus el. AGERPRES/(Autor: Florentina Cernat, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)

Citeşte şi:

DOCUMENTAR: Ora Pământului - Earth Hour (27 martie)