România stă foarte prost la capitolul agricultură ecologică, doar 2,4% din terenurile agricole fiind ocupate cu acest tip de agricultură, a afirmat joi Mihaela Luca, manager programe în cadrul Direcţiei Generale Agricultură şi Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene.

Ea a participat la o conferinţă online privind Politica Agricolă Comună a României, organizată de Reprezentanţa Comisiei Europene în România.

"În ceea ce priveşte suprafaţa ocupată de agricultura organică, din păcate la acest capitol România stă foarte prost, doar 2,4% din suprafaţa agricolă este ocupată de agricultura organică, media este de 8% la nivelul UE şi targetul de 25% impus prin Pactul Verde, de aceea am propus fonduri suplimentare pentru a trece la acest tip de agricultură", a susţinut Luca.

Ea a adăugat că România are vânzări mai mici de substanţe antimicrobiene şi pesticide.

"Se înregistrează diferenţe mari între veniturile diferitelor tipuri de ferme, în funcţie de dimensiuni. Cele sub 20 de hectare au venituri mult mai mici, veniturile fiind dependente foarte mult de condiţiile climatice. România este un importator net de produse agricole, aducând în ţară produse cu valoare adăugată mare, cum ar fi alimente procesate şi băuturi şi exportă materii prime sub formă de cereale, oleaginoase şi animale vii. Fermierii sunt slab organizaţi şi din cauza acestei slabe organizări relaţiile dintre ei şi comercianţi sunt inegale, iar fermierii nu au oportunităţi de a-şi vinde produsele", a mai spus reprezentanta Comisiei Europene.

Potrivit acesteia, Executivul de la Bruxelles a făcut câteva recomandări României.

"În ceea ce priveşte plăţile directe, comisia recomandă ca acestea să se utilizeze în special pentru fermele mici şi mijlocii, a doua este legată de creşterea rezilienţei fermelor faţă de factorii externi şi aici propunem nu doar irigaţii, spre exemplu, ci un complex de măsuri luate pentru ca fermierii să nu mai întâmpine problemele din prezent. Mai propunem sprijinirea diversificării producţiei agricole şi creşterea valorii adăugate a producţiilor agricole, cu accent pe culturile proteice şi îmbunătăţirea organizării fermierilor şi sprijinirea creării de organizaţii şi grupuri de producători", a precizat Luca.

Comisia Europeană a prezentat joi un Plan de acţiune pentru dezvoltarea producţiei ecologice, scopul său general fiind de a stimula producţia şi consumul de produse ecologice, de a atinge un procent de 25% terenuri agricole utilizate pentru agricultura ecologică până în 2030, precum şi de a dezvolta în mod semnificativ acvacultura ecologică, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Producţia ecologică aduce o serie de beneficii importante: câmpurile cultivate în mod ecologic prezintă cu circa 30% mai multă biodiversitate, animalele crescute în mod ecologic se bucură de un grad mai mare de bunăstare şi primesc mai puţine antibiotice, fermierii ecologici au venituri mai mari şi sunt mai rezilienţi, iar consumatorii ştiu exact ce obţin, datorită logoul-ui UE pentru produse ecologice. Planul de acţiune este în conformitate cu Pactul verde european, cu strategia "De la fermă la consumator" şi cu Strategia privind biodiversitatea.

Planul de acţiune este conceput pentru a oferi sectorului agriculturii ecologice, aflat deja în creştere, instrumentele adecvate pentru a atinge obiectivul de 25%. El propune 23 de măsuri structurate în jurul a 3 axe - stimularea consumului, sporirea producţiei şi îmbunătăţirea în continuare a sustenabilităţii sectorului - pentru a asigura o creştere echilibrată a acestuia.

Comisia încurajează statele membre să elaboreze planuri naţionale de acţiune privind agricultura ecologică, pentru a spori ponderea agriculturii ecologice la nivel naţional. Între statele membre există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte ponderea terenurilor agricole utilizate în prezent pentru agricultura ecologică, care variază de la 0,5% la peste 25%. Planurile naţionale de acţiune privind agricultura ecologică vor completa planurile strategice PAC naţionale, instituind măsuri care nu se limitează la agricultură şi la ceea ce se oferă în cadrul PAC (Politica Agricolă Comună).

Creşterea consumului de produse ecologice va fi esenţială pentru a-i încuraja pe fermieri să se orienteze către agricultura ecologică şi, astfel, să îşi sporească profitabilitatea şi rezilienţa. În acest scop, planul de acţiune propune mai multe măsuri concrete menite să stimuleze cererea, să menţină încrederea consumatorilor şi să aducă alimentele ecologice mai aproape de cetăţeni. Printre acestea se numără: informarea şi comunicarea cu privire la producţia ecologică, promovarea consumului de produse ecologice, stimularea unei utilizări sporite a produselor ecologice în cantinele publice prin achiziţii publice şi sporirea gradului de distribuire a produselor ecologice în cadrul programului UE pentru şcoli. De asemenea, măsurile vizează, de exemplu, prevenirea fraudelor, sporirea încrederii consumatorilor şi îmbunătăţirea trasabilităţii produselor ecologice. Sectorul privat poate juca şi el un rol semnificativ, de exemplu prin recompensarea angajaţilor cu "bonuri bio" pe care le pot folosi pentru a achiziţiona alimente ecologice.

Circa 8,5% din suprafaţa agricolă a UE este cultivată în mod ecologic în prezent, iar tendinţele arată că, în contextul ratei actuale de creştere, UE va atinge un procent de 15-18% până în 2030. Acest plan de acţiune oferă setul de instrumente necesare pentru a da un impuls suplimentar şi a se ajunge la 25%. În timp ce planul de acţiune se axează în mare măsură pe "efectul de atracţie" al cererii, politica agricolă comună a UE va rămâne un instrument esenţial pentru sprijinirea trecerii la agricultura ecologică. În prezent, un procent de circa 1,8% (7,5 miliarde de euro) din PAC este utilizat pentru sprijinirea agriculturii ecologice. Viitoarea PAC va include programe ecologice care vor fi susţinute de un buget de 38-58 de miliarde de euro, pentru perioada 2023-2027, în funcţie de rezultatul negocierilor privind PAC. Programele ecologice pot fi utilizate pentru a stimula agricultura ecologică. AGERPRES/(autor: Florentina Cernat, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)