Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID), Ciprian Teleman, a afirmat miercuri că în zece ani va fi o altă Românie din perspectivă digitală, însă "vom vedea lucruri mult mai repede" pentru că suntem angajaţi în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) care are stabilite nişte termene.

"În zece ani vom vedea o cu totul şi cu totul altă Românie din perspectiva asta digitală însă o să vedem lucruri mult mai repede pentru că suntem angajaţi în acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă care are nişte termene - asta este, cred, cea mai bună caracteristică a PNRR-ului. Până în august 2026, de acei bani care vor fi alocaţi pentru digitalizare, va trebui să avem ceva. Aşa că aici sunt optimist - din punct de vedere al conectivităţii, acoperirii cu conectivitate la niveluri superioare, la niveluri ridicate, din punctul de vedere al interoperabilităţii cred că vom bifa lucruri pentru acei utilizatori pe care îi avem acum, dar asta va fi deschiderea de drum spre a integra, a include în spaţiul digital şi restul populaţiei, restul economiei", a declarat Ciprian Teleman, la evenimentul online "Digitalizarea, calea spre reforma societăţii şi a statului? Avantaje, provocări, ameninţări".

Potrivit acestuia, în ceea ce priveşte PNRR, bugetul pentru digitalizare este în jur de 4 miliarde de euro.

"Pentru digitalizare bugetul este în jur de 4 miliarde de euro, împărţiţi pe anumite categorii. Cea mai consistentă parte va merge către cloud-ul guvernamental, care înseamnă chiar întregul nor, un nucleu consistent de date integre, în mijloc însemnând un cerc periferic de centre de date ale instituţiilor publice: Justiţie, Finanţe, Sănătate, Secretariatul General al Guvernului, MAI, care au date proprii la care folosesc şi datele comune împreună cu celelalte instituţii şi care sunt interoperabile. Acesta cred că este lucrul cel mai important. Mai departe, următorul cerc periferic, al platformelor de date care să poată oferi timp rezonabil pentru beneficiari terţi, seturi de date. (..) Aici va fi alocarea cea mai consistentă pe definirea acestei arhitecturi. Ăsta e punctul critic. Dacă pe ăsta îl facem greşit, totul va fi greşit mai departe pentru că de el se leagă acele centre de date ale instituţiilor statului pentru că, în esenţă, întregul ecosistem are nevoie de conectivitate pentru că fără a avea acoperire nu putem avea educaţie digitală în şcoli dacă nu avem internet. Nu putem monitoriza mediul dacă nu avem conectivitate, nu putem avea administraţie digitală dacă primăriile nu sunt legate. Asta ar fi una dintre condiţii", a mai spus ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.

În ceea ce priveşte Ghişeul.ro, Ciprian Teleman a subliniat că în platformă sunt înscrise doar 400 de primării din cele peste 3.000 de primării.

"Vorbeam cu cei de la Ghişeul.ro. Sunt doar 400 de primării înscrise în platformă. Acoperă 50% din populaţie, dar doar 400 de primării din 3000 şi ceva. Am întrebat care sunt motivele. Unul, la care nu m-aş fi gândit în niciun fel: primăriile, dacă s-ar înscrie în Ghişeul.ro, primarii sau funcţionarii de acolo ar pierde contactul cu alegătorii, contactul personal. Nu m-aş fi gândit niciodată că asta poate să fie o barierăD, a subliniat ministrul citat.

Întrebat care ar putea să fie sectoarele economice care sunt potenţate de digitalizarea din administraţia publică, ministrul Digitalizării consideră că antreprenoriatul va fi "cel mai mare consumator de digitalizare".

"Antreprenoriatul cred că va fi cel mai mare consumator de digitalizare. Eu vin din mediul privat. Antreprenoriatul la noi s-a dezvoltat în ciuda statului, nu cu ajutorul statului. (...) În business, ca şi în administraţie, de multe ori managerii îşi încurcă oamenii, îi împiedică să genereze valoare. Asta ar trebui să facă statul, să nu-şi mai împiedice antreprenorii să creeze valoare şi, mai mult decât atât, să-i ajute prin instrumente digitale. Vedem administraţiile fiscale, consumul ăsta de timp, de a te plimba de la Ana la Caiafa - acel timp ar putea fi transformat în valoare economică dacă antreprenorii l-ar putea folosi pentru business-urile lor. Acolo cred că va fi cea mai mare creştere. Vorbim aici de fapt ce ar trebui să fie cea mai consistentă parte a unei economii, ori la noi e încă subredă, încă cu picioare subţiri. Acolo văd cel mai puternic impact", a mai spus ministrul.

Potrivit acestuia, de la Ministerul Digitalizării procesul de transformare digitală se vede cu o perspectivă de zece ani în care se vor observa "efectele unor schimbări de paradigmă".

"În ziua de azi se generează cantităţi uriaşe de date care practic nu sunt valorificate apoi, felul în care ne raportăm la utilizatorul nostru final care este cetăţeanul. Modul clasic de comunicare pe care îl practică administraţia este să gândească o comunicare către un singur individ. În ziua de astăzi indivizii sunt super interconectaţi şi, când te adresezi unui om, de fapt te adresezi tuturor cercurilor din care el face parte şi a părinţilor de la şcoală - şi a colegilor de la serviciu - pentru că acum comunicarea este foarte rapidă. Statul ar trebui să-şi redefinească modul în care comunică. Apoi, despre faptul în care percepem valoarea: vedeţi că valoarea unui produs se degradează de la o săptămână la alta. Mediul privat e tot timpul atent la utilizatori şi corectează. Noi avem aplicaţii guvernamentale de zece ani de care nu s-a atins nimeni. Noi aşa vedem transformarea digitală: transformarea unor paradigme şi în noul Minister al Digitalizării vom avea o direcţie de politici care să ţintească exact aceste schimbări de paradigmă. Tehnologia este suportul acestor lucruri, dar încercăm să vedem lucrurile un pic mai departe, adică să putem oferi suport şi pentru această educaţie digitală, fără de care n-o să avem adopţie", a mai spus ministrul Digitalizării. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)