Fondul Proprietatea este îngrijorat de majorarea taxei pe apă uzinată pe care Hidroelectrica ar trebui să o plătească Administraţiei Naţionale Apele Române (''ANAR''), a declarat, miercuri, în cadrul unei conferinţe, Johan Meyer, CEO al Franklin Templeton Bucureşti şi Manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea.

El a spus că taxa pe apă uzinată a crescut în ultimii ani. Astfel, în 2010 statul a crescut de patru ori această taxă, ea ajungând la 1,10 lei/mia de metri cubi. În a doua parte a anului 2020 taxa a crescut la 1,14 lei/ mia de metri cubi, legislaţia permiţând ANAR să actualizeze anual taxa cu nivelul inflaţiei.

Johan Meyer a afirmat că până în 2020 legislaţia a permis acestor producătorilor de energie să determine volumul apei uzinate pe baza volumului de electricitate produs de fiecare hidrocentrală (metoda indirectă). Din ianuarie 2021, Legea 120/2020 şi OUG 225/2020 au impus producătorilor de energie hidro obligaţia să instaleze contoare pentru determinarea volumului de apă folosit la producerea energiei electrice (metoda directă). În caz de nerespectare, producătorii de energie hidro trebuie să plătească taxa de apă către ANAR la nivelul debitului maxim autorizat, în locul volumului de apă efectiv utilizat.

El a menţionat că nu există contoare de apă certificate care să îndeplinească cerinţele legale, având în vedere varietatea specificaţiilor tehnice ale hidrocentralelor şi a dimensiunilor debitului de apă.

O altă modificare a legislaţiei este în prezent dezbătută în Camera Deputaţilor şi propune o taxă fixă pe apă de 33 lei / MWh produs.

"Fondul salută introducerea unui tarif fix bazat pe energia electrică produsă, care este un mecanism mai transparent şi neutru din punct de vedere tehnologic, pentru a determina contribuţiile datorate ANAR şi nu necesită ca Hidroelectrica să instaleze echipamente de măsurare a apei. Cu toate acestea, suntem profund îngrijoraţi de nivelul propus al taxei, care generează costuri suplimentare arbitrare şi nejustificate pentru companie, întrucât taxa pe apă plătită de Hidroelectrica va creşte de la aproximativ 350 milioane lei la aproape 528 milioane lei într-un an hidrologic mediu. Considerăm că este o creştere inutilă şi nerezonabilă, favorizând pe nedrept o altă instituţie de stat, mai ales că serviciile de gestiune a apei furnizate de ANAR nu s-au îmbunătăţit şi, prin urmare, nu justifică o creştere a acestei taxe. Această majorare reprezintă un regres în ceea ce priveşte rentabilitatea Hidroelectrica şi transmite un mesaj negativ investitorilor din sectorul energetic românesc. Solicităm Camerei Deputaţilor să nu aprobe nivelul propus al taxei pe apă şi să permită analizarea în continuare a nivelului potrivit al acesteia", a spus Johan Meyer, într-un comunicat.

Potrivit datelor prezentate de el în cadrul conferinţei, Hidroelectrica a plătit 1,67 miliarde de lei pe taxa pe apă doar în ultimii 5 ani. Înainte de 2010, costul total cu taxa pe apă al Hidroelectrica era semnificativ mai mic, sub 100 milioane lei/an. Costul mediu al taxei pe apă al companiei în ultimii 5 ani este echivalent cu 21 lei/MWh produs.

De asemenea, contribuţiile aferente apei uzinate plătite de Hidroelectrica în 2018 şi 2019 au reprezentat 48,1%, respectiv 45,4% din veniturile curente ale ANAR şi au reprezentat 74,2% , respectiv, 55,7% din cheltuielile salariale plătite angajaţilor ANAR.

Fondul Proprietatea semnalează riscurile majore pentru Hidroelectrica, angajaţii săi şi statul român, în cazul în care cadrul legislativ în domeniul apei rămâne neschimbat. Este vorba despre un impact negativ asupra valorii şi profitabilităţii companiei şi înrăutăţirea percepţiei investitorilor asupra riscului companiei şi a riscului de ţară în general. Noul tarif presupune costuri mai mari de producţie pentru cel mai mare producător de energie electrică din România.

Acesta ar presupune acces diminuat la finanţare ca urmare a scăderii profitabilităţii şi a lipsei de încredere generată de creşterea arbitrară a anumitor preţuri/ costuri. Ar avea un impact negativ asupra dividendelor şi impozitelor plătite de companie statului român şi ar duce la creşterea potenţială a preţurilor la electricitate în România. De asemenea, ar avea un impact negativ asupra României în ceea ce priveşte ţintele de energie verde, întrucât 100% din producţia Hidroelectrica provine din surse regenerabile.

Fondul Proprietatea face apel la membrii Camerei Deputaţilor să ia în calcul toate aceste consideraţii, să nu aprobe în plen nivelul propus al taxei pe apă şi să retransmită proiectul de lege Comisiei pentru Agricultură a Camerei Deputaţilor pentru o analiză detaliată a nivelului taxei pentru producătorii de energie hidroelectrică. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)