Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a propus alocarea unui miliard de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru efectuarea de reînnoiri pe reţeaua de cale ferată, o zonă care a fost subfinanţată, şi are în proiect trenuri pe hidrogen, a declarat, marţi, ministrul de resort, Cătălin Drulă, la cea de-a XV-a ediţie a Conferinţelor Club Feroviar - Conferinţa de Infrastructură.

"Avem o strategie de dezvoltare a infrastructurii feroviare pe următorii patru ani. Am găsit-o realizată când am venit în minister, mie mi-a revenit doar sarcina de a o înainta Comisiei Europene în ianuarie şi această strategie vorbeşte de modernizare. Sunt prinse aceste coridoare din domeniul feroviar, chiar există aşa o expresie - vine coridorul, se repară şi lucrurile devin bune şi noi -, dar, din păcate, foarte lent, foarte scump şi pe lungimi relativ mici. Înlocuiri, acele refacţii etc., schimbări de traversă de şină şi restul de operaţiuni tehnice - aici vrem să alocăm un miliard de euro din PNRR pentru că, dacă ne uităm, această parte de reînnoire a fost subfinanţată. Putem să vorbim de creşteri de finanţare, să folosim cuvinte frumoase, dar dacă ne uităm la realitate, indiferent de ani, dacă ne uităm pe 10-15 ani în urmă, sumele alocate pentru această zonă de reînnoire, zona care ne ţine reţeaua existentă la viteza actuală, sunt mult sub nevoi şi poate de ordinul a câtorva zeci de milioane de euro pe an. Păi, dacă am reuşi să avem un miliard de euro, să zicem ca impact şi în anii 2022, 3, 4, 5, 6, asta ar însemna o mică revoluţie în sine şi ar însemna că această reţea feroviară a noastră va merge într-o zonă de decenţă. Din păcate, în România, la stadiul căii ferate în momentul de faţă decenţa a devenit o revoluţie. Asta a fost o prioritate pentru noi şi vrem să ieşim cumva din această ipocrizie a scoaterii în faţă a unor proiecte majore în timp ce restul reţelei e prăbuşită", a afirmat Drulă.

Ministrul a atras atenţia că România nu stă bine nici măcar la capitolul de material rulant, în condiţiile în care Autoritatea de Reformă Feroviară nu reuşeşte să achiziţioneze trenuri noi.

"Nici pe partea de material rulant lucrurile nu stau bine. Există un plan al României, care este de 6-7 ani, prin care trenuri noi moderne de călători urmau să fie achiziţionate cu finanţare nerambursabilă din fonduri europene şi apoi folosite în cadrul obligaţiei serviciului public şi cumva puse la dispoziţia operatorilor, cu condiţii contractuale şi comerciale de îndeplinit din partea lor. Din păcate, aceste achiziţii nu sunt finalizate nici astăzi şi aici este o altă mare problemă care trebuie rezolvată. O autoritate numită - în titlu este de reformă feroviară are deja patru ani de existenţă. Când ne uităm la reforma feroviară cu onestitate ea nu există în niciuna din componente şi aici ne revine să ne uităm - şi asta am făcut împreună cu colegii mei - la utilitatea unei instituţii atinse în niciun fel şi să luăm acele măsuri care asigură o reformă feroviară, adică o reformă a reţelei, o reformă a felului în care se acordă contracte de servciu public, care în prezent au multe, multe lipsuri. Pur şi simplu mai mult finanţăm plimbarea unor trenuri goale, fără condiţii şi indicatori de calitate, ceea ce nu ajută pe nimeni de fapt", a susţinut şeful de la Transporturi.

Potrivit acestuia, PNRR prevede 5 miliarde de euro pentru investiţii în zona feroviară, însă propunerea va fi negociată cu Comisia Europeană.

"Ne-am preocupat şi de elaborarea propunerilor pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Şi, aici, propunerea este să avem 5 miliarde de euro pentru investiţii în zona feroviară. Bineînţeles, asta intră într-o negociere, merge în discuţii cu Comisia Europeană - chiar şi mâine avem un call la nivel tehnic pe această temă. Să spun noutatea pe care am gândit-o împreună cu echipa mea şi am discutat-o şi cu cei din minister şi cu responsabilii din infrastructură: alocarea unei axe financiare pentru a reînnoi infrastructura căilor ferate. Din ce am urmărit eu în anii trecuţi, de când am intrat în UE, ne-am concentrat foarte mult politica investiţională pe proiecte foarte mari cu impact pe zone mici ale reţelei feroviare. Dacă analizăm banii cheltuiţi la euro/proiect/km de infrastructură o să vedem că aceşti bani se concentrează pe zone restrânse, în principal pe un singur coridor, pe fostul coridor 4 Curtici-Constanţa, şi restul reţelei feroviare - cei până la 10.000 de km de cale ferată - a fost cumva permanent subfinanţată şi a ajuns într-o stare proastă. Cum ştiţi, e plin de restricţii şi de limitări de viteză în reţeaua noastră de căi ferate, ceea ce îndepărtează şi călătorii de acest mod de transport şi face mai puţin competitiv şi traficul de marfă", a menţionat Cătălin Drulă.

Foto: (c)  GABRIEL PETRESCU (C) / AGERPRES FOTO

Acesta a susţinut că doreşte să dezvolte un proiect care presupune achiziţionarea de trenuri pe hidrogen.

"Revenind la PNRR, avem o axă de finanţare şi pentru material rulant. Aici e vorba de trenuri fie electrice, fie - şi aici am vrea să dezvoltăm un proiect - trenuri pe hidrogen. Am discutat şi cu industria, pentru că aici este o întreagă chestiune pe orizontală, de la producţie la distribuţie, la costuri lifetime pentru acest mod de transport, dar m-aş bucura să fim cei care iau o tehnologie în faza incipientă, când încă nu e răspândită, pentru că asta ne-ar permite să folosim nişte bani europeni pentru atingerea unor obiective globale europene de emisii de carbon, dar şi să dezvoltăm o industrie. Şi cred că cel mai bine, dincolo de strategii, vorbe şi hârtie, este când o faci prin exemplu. O să folosesc o...când vede olteanul girafa, adică când vede efectiv trenul cu hidrogen şi merge cu el şi vedem că este o tehnologie fezabilă şi că e în operare cred că asta duce la dezvoltarea industriei şi la promovarea acestui mod de transport. Cred că trebuie un pic de curaj şi de îndrăzneală şi să încercăm această nouă revoluţie tehnologică, să fim foarte în faţă", a explicat ministrul Transporturilor.

Drulă a dat asigurări că de la preluarea mandatului său a alocat o mare parte din atenţie domeniului feroviar.

"De când am preluat acest mandat, se fac 3 luni de curând, am dedicat o mare parte din energia şi atenţia noastră domeniului feroviar. În primul rând, în ordinea priorităţilor, am avut o discuţie foarte fermă din partea noastră ca minister asupra bugetului de stat pe anul 2021 şi acolo avem nişte rezultate bune. Avem sume bune, sume în creştere faţă de anul trecut. De exemplu, pentru întreţinerea infrastructurii feroviare, acel capitol bugetar din care ar trebui să întreţinem, să reparăm căile ferate, acolo unde suferim de mult prea mulţi ani, avem 1,4 miliarde de lei anul acesta, o creştere de 16% faţă de execuţia lui 2020, şi sumele pentru reparaţiile curente ale infrastructurii feroviare cu 60%. Am menţinut sumele pentru investiţii din bugetul de stat şi pe partea de fonduri europene avem multe miliarde de lei. Avem un echilibru, de altfel, în politica investiţională a ministerului între domeniul rutier şi domeniul feroviar, că întotdeauna este o vizibilitate mai mare a autostrăzilor şi există senzaţia că acolo se investeşte mai mult, dar de fapt, în termen de valoare, sumele sunt comparabile", a adăugat el.

Club Feroviar a organizat marţi, online, a XV-a ediţie a Conferinţelor Club Feroviar - Conferinţa de Infrastructură, care a reunit atât administratori de infrastructură feroviară, cât şi reprezentanţi ai unor companii care execută construcţia sau modernizarea infrastructurii feroviare.

Pornind discuţiile de la acordul privind desemnarea anului 2021 drept "An European al Căilor Ferate", Conferinţa de Infrastructură a adus în atenţia publicului unele dintre cele mai importante şi mai actuale teme de dezbatere, precum: investiţiile feroviare din România în contextul politicilor feroviare europene către un transport durabil; infrastructura feroviară, coloana vertebrală a transportului feroviar din România; dezvoltarea unui sistem de transport durabil în regiunea Bucureşti.

Conferinţa a fost organizată sub patronajul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii şi în parteneriat media cu Agenţia Naţională de Presă AGERPRES. AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)