Sectorul de apă şi apă uzată din România are nevoie de o extindere accelerată a reţelelor pentru Unităţile Administrativ Teritoriale (UAT) cu peste 2.000 de locuitori, iar autorităţile intenţionează demararea programului "Prima conectare la apă şi canalizare", prevede Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Măsura este prevăzută în cadrul Pilonului I, capitolul 1 - "Sistemul naţional de gestionare a apei: acces la apă şi canalizare, irigaţii, dezmlăştiniri, lucrări de combatere a eroziunii solului şi intervenţii active în atmosferă".

Conform documentului publicat vineri, cu ajutorul finanţării alocate pentru acest segment se va urmări colectarea şi tratarea apelor uzate urbane în UAT mai mici de 2.000 de locuitori folosind fosele comunitare.

În plus, sunt vizate: modernizarea sistemelor de irigaţii pentru prevenirea şi gestionarea riscului de secetă/ ariditate, modernizarea sistemelor de desecare-drenaj pentru prevenirea şi reducerea riscului la inundaţii şi înmlăştinire, dezvoltarea lucrărilor de combatere a eroziunii solurilor, riscului de alunecări şi degradarea terenurilor, precum şi extinderea şi dezvoltarea infrastructurii pentru combaterea căderilor de grindină şi creşterea precipitaţiilor.

În ceea ce priveşte gestionarea situaţiilor de criză ca urmare a producerii fenomenelor hidrologice extreme, PNRR urmăreşte realizarea de studii privind evaluarea ex-ante a capacităţii instituţionale de răspuns şi adaptare, în vederea identificării măsurilor pentru consolidarea şi accelerarea rezilienţei instituţionale. Totodată, va fi dezvoltată infrastructura digitală pentru creşterea performanţei administrative, a serviciilor publice şi capacităţii instituţionale necesare implementării măsurilor de rezilienţă instituţională.

Potrivit sursei citate, este nevoie de o reformă instituţională pentru o bună guvernanţă în domeniul apei şi îmbunătăţirea mecanismului economic de autofinanţare a Administraţiei Naţionale "Apele Române" (ANAR), dar şi de modernizarea barajelor cu folosinţă complexă, creşterea capacităţilor de stocare şi adaptarea exploatării pentru asigurarea condiţiilor ecologice.

La nivelul Municipiului Bucureşti vor fi reabilitate nodurile hidrotehnice de pe râul Dâmboviţa şi se vor asigura condiţii ecologice în Parcul Naţional Văcăreşti şi pe râul Dâmboviţa. De asemenea, va fi pusă în siguranţă acumularea Buftea şi se va construi acumularea nepermanentă Creţu - Urziceanca, pe râul Colentina.

Tot la capitolul investiţii sunt planificate realizarea acumulărilor nepermanente pe râul Şumuleu, în localitatea Miercurea Ciuc, şi pe râul Racu, în localitatea Livezi şi a măsurilor complementare pentru evitarea suprapunerii efectelor viiturilor şi reducerea efectelor produse de barajele de castori în depresiunea Ciucului.

În acelaşi timp, prin PNRR, se are în vedere creşterea eficacităţii prognozelor şi avertizărilor meteorologice la apariţia riscului de producere a inundaţiilor prin dezvoltarea a 300 de staţii meteorologice automate şi autonome de suprafaţă, respectiv a 100 de staţii agrometeorologice.

Capitolul 1 din Pilonul I al PNRR are prevăzut un buget iniţial de negociere de 4 miliarde de euro.

Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR) al României este documentul strategic care fundamentează priorităţile de reformă şi domeniile de investiţii la nivel naţional pentru instituirea Mecanismului de redresare şi rezilienţă.

Mecanismul este gândit pe şase piloni, şi anume: Tranziţie verde; Transformare digitală; Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; Coeziune socială şi teritorială; Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele.

"La acest moment propunem o alocare de 41,1 miliarde de euro, reprezentând 141% din alocarea României atât din granturi cât şi împrumuturi pentru reforme care să producă schimbări structurale, precum reforma sistemului de pensii, reforma funcţiei publice, reforma salarizării în sector public, reforma companiilor de stat şi introducerea venitului minim de incluziune. Jaloanele şi ţintele preconizate potrivit calendarului indicativ pentru implementarea reformelor şi a investiţiilor trebuie încheiate până în data de 31 august 2026", se precizează în documentul citat.

România trebuie să transmită oficial planul de redresare şi rezilienţă, până la 30 aprilie, printr-un singur document integrat, potrivit Regulamentului (UE) 2021/241 al parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)