Energie regenerabilă şi eficienţă energetică, componenta 6 a Pilonului I Tranziţie verde din Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR), are în vedere, printre altele, decarbonarea producţiei de energie electrică, prin restructurarea marilor producători de energie care folosesc combustibilii solizi fosili (CEO/CEH), potrivit textului PNRR publicat vineri.

Conform documentului, sectorul energetic rămâne principalul sector care cauzează poluare atmosferică şi emisii ridicate cu efect de seră. Valoarea mare a emisiilor cu efect de seră din domeniul energiei este determinată de utilizarea de combustibili fosili. România şi-a propus prin Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC) ca ponderea energiei din surse regenerabile să ajungă la minimum 30,7% în anul 2030, având ca ţinte intermediare 25,2% (în 2022), 26,9% (în 2025) şi respectiv 28,4% (în 2028). În vederea atingerii obiectivelor, România trebuie să extindă capacitatea de energie din surse regenerabile până în 2030 cu aproximativ 6,9 GW în plus faţă de anul 2015, corelat cu scoaterea din operare a capacităţilor bazate pe cărbune.

PNRR menţionează că se are în vedere actualizarea legislaţiei primare şi secundare pentru a include noile şi viitoarele Directive şi Regulamente ale UE (Regulamentul UE 943/2019 si Directiva UE 944/2019, Pachetul Fit for 55%) precum şi actualizarea PNIESC conform recomandărilor Comisiei Europene şi creşterea ţintei de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 la 55%.

De asemenea, se doreşte eliminarea barierelor din calea bancabilităţii proiectelor - permiterea contractelor bilaterale direct negociate (Power Purchase Agreements - PPAs).

PNRR prevede reforme pentru integrarea bateriilor în sistemul energetic care să permită exploatarea beneficiilor aduse de acestea într-o cât mai mare măsură (servicii de sistem, demand response, etc), precum şi consolidarea cadrului legal în vederea facilitării investiţiilor, prin care să se asigure o decarbonare sustenabilă a sectorului energetic.

De asemenea, se vor realiza investiţii în instalarea de electrolizatoare şi digestoare anaerobe.

Totodată, este prevăzută promovarea proiectelor care sunt sub limita rentabilităţii financiare, precum şi finanţarea unor scheme pentru instalarea de E-SRE şi gaze regenerabile descentralizate, inclusiv pentru îmbunătăţirea accesului la energie in comunităţi dezavantajate.

PNRR menţionează şi implementarea unor investiţii în domeniul energiei solare, în utilizarea hidrogenului şi în cogenerare de înaltă eficienţă, dar şi implementarea unor sisteme energetice inteligente.

Prin intermediul aceste componente se are în vedere şi reforma sectorului industrial, a întreprinderilor mici şi mijlocii şi/sau a întreprinderilor mari prin creşterea indicatorului de eficienţă energetică.

Această componentă prevede sprijinirea inovării prin finanţarea unor tehnologii noi, digitalizarea capacităţii verzi, proiecte demonstrative cu impact în creşterea eficienţei energetice şi reducerea gazelor cu efect de seră.

De asemenea, se doreşte achiziţia de platforme digitale de centralizare a datelor de consum/reducerea consumului/monitorizarea indicatorilor pentru fiecare echipament individual la nivelul operatorilor şi/sau a ramurilor de activitate/digitalizare şi transfer date la distanţă.

Totodată, se precizează că vor avea loc investiţii pentru noua industrie energetică în Valea Jiului şi Gorj.

Realizarea obiectivelor din această componentă contribuie parţial între 40-100% la tranziţia verde prin finanţarea unor investiţii în energie din surse regenerabile, în sisteme energetice eficiente şi cogenerare de înaltă eficienţă. Potrivit documentului se va monitoriza atent respectarea principiului de a nu prejudicia semnificativ şi implicaţiile de ajutor de stat.

Bugetul iniţial de negociere al componentei "Energie regenerabilă şi eficienţă energetică" este de 1,3 miliarde de euro.

Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR) al României este documentul strategic care fundamentează priorităţile de reformă şi domeniile de investiţii la nivel naţional pentru instituirea Mecanismului de redresare şi rezilienţă.

Mecanismul este gândit pe şase piloni, şi anume: Tranziţie verde; Transformare digitală; Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; Coeziune socială şi teritorială; Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele.

"La acest moment propunem o alocare de 41,1 miliarde de euro, reprezentând 141% din alocarea României atât din granturi cât şi împrumuturi pentru reforme care să producă schimbări structurale, precum reforma sistemului de pensii, reforma funcţiei publice, reforma salarizării în sector public, reforma companiilor de stat şi introducerea venitului minim de incluziune. Jaloanele şi ţintele preconizate potrivit calendarului indicativ pentru implementarea reformelor şi a investiţiilor trebuie încheiate până în data de 31 august 2026", se precizează în documentul citat.

România trebuie să transmită oficial planul de redresare şi rezilienţă, până la 30 aprilie, printr-un singur document integrat, potrivit Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)