Banca Naţională a României s-a alăturat unei majorităţi a băncilor centrale europene în ceea ce priveşte o monedă digitală emisă de către Banca Centrală (BCE) a afirmat, joi, Ruxandra Avram, director în cadrul BNR, la cea de-a III-a ediţie a Forumului Serviciilor Financiare Digitale.

"Nu vă ascund însă faptul că Banca Naţională a României s-a alăturat unei majorităţi a băncilor centrale europene în ceea ce priveşte o monedă digitală emisă de către Banca Centrală. Aşa cum spunea Florin Dănescu, nu care să înlocuiască moneda, cash-ul, ci să completeze cash-ul. Este vorba de acel proiect cu CBDC - Central Bank Digital Currency. Suntem şi noi acolo prezenţi. Eu chiar fac parte dintr-un grup care s-a constituit la nivelul Băncii Reglementelor Internaţionale. Vrem să luăm pulsul din timp, vrem să vedem ce înseamnă, pentru că nu se pune problema doar a monedei în sine, se pune problema tehnologiei care va sta la baza emiterii şi mai ales a distribuţiei şi a utilizării în serviciile de plată a acestei monede. De asemenea, nu vă ascund faptul că am întrebat, pentru noi este foarte interesant de văzut, dacă actualele sisteme de plăţi pe care noi le avem, ReGIS, SENT, pot fi updatate, pot fi modificate astfel încât să deservească într-un viitor utilizării unei astfel de monede. Răspunsul nu există. Nu este foarte clar", a spus Ruxandra Avram.

Ea a menţionat că BNR a emis în trecut două comunicate referitor la ce înseamnă monede virtuale şi îşi menţine poziţia în sensul în care consideră că şi la acest moment astfel de monede menţin aceleaşi riscuri asupra consumatorului, deţinătorului şi persoanei care le tranzacţionează, din cauza unor caracteristici precum volatilitate mare, lipsă de transparenţă, lipsă de informaţii, lipsă de control supra portofoliilor în care se ţin astfel de monede.

De asemenea, Ruxandra Avram a făcut referire la nemulţumirile consumatorilor de servicii bancare şi a declarat că, deşi există autorităţi clar definite de lege precum ANPC, acestea vin în primul rând la BNR.

Ea a precizat că aproape trei sferturi dintre reclamaţiile consumatorilor nu sunt generate de breşe de securitate care există la nivelul instituţiilor de credit sau de neaplicarea unor măsuri sau nerespectarea reglementărilor în vigoare, multe se referă la faptul că utilizatorii de astfel de servicii nu au educaţia financiară necesară.

"Şi am să dau un singur exemplu. Ştiţi ce s-a întâmplat cu OLX-ul, şi nu numai OLX-ul. Au fost foarte multe reclamaţii. De ce? Pentru că această formă de manipulare a utilizatorului de servicii financiare a devenit destul de frecventă, lumea nu citeşte, nu îşi dă seama exact când intră pe o pagină care este fake. Au sentimentul că intră pe pagina băncii, că intră pe pagina unui comerciant la care au mai făcut plăţi, că intră pe pagina unui prestator de servicii pe care îl cunoaşte sau au auzit despre el. În realitate oamenii aceştia sunt manipulaţi, intră pe pagini false, şi-au pierdut banii. Dar vă spun, în marea majoritate, cred că în 90 şi ceva la sută dintre cazuri băncile au reuşit să-i sprijine şi să-şi rezolve toate aceste probleme fără să-i lase cu pierderi majore în situaţii de genul acesta", a declarat Ruxandra Avram. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)