Planul Naţional de Reformă şi Rezilienţă este un instrument foarte util ca să punem economia pe traiectoria corectă şi din perspectiva taxării, a declarat, joi, Ionuţ Dumitru, economist-şef la Raiffeisen Bank, la o dezbatere de profil.

"Pe partea de taxare sunt două probleme stringente. Una e legată de colectare, de eficientizarea colectării, care poate fi rezolvată aşa cum au rezolvat-o şi vecinii noştri, prin digitalizare, prin eforturi masive pe zona de digitalizare. Din păcate, de ani de zile discutăm ca să discutăm. Am avut şi un program cu Banca Mondială dedicat pentru aşa ceva. În mod inexplicabil în 2018 am renunţat la el. Sper că acum există mai multă voinţă politică să mergem în direcţia aceasta a digitalizării, care este singura soluţie viabilă să putem îmbunătăţi eficienţa colectării. E o problemă şi de modul în care aşezăm taxele şi impozitele, cum tratăm contribuabilii, ce vrem să taxăm: muncă, capital, consum, nu prea ne e clar din ce am văzut în cifre, şi ce direcţie vrem să dăm economiei mai ales în contextul acesta al tendinţelor la nivel european cu greenfield, sustenabilitate, cu lucruri de genul acesta. Şi cred că PNRR-ul este un instrument foarte util ca să punem economia pe traiectoria corectă şi din perspectiva taxării şi reformelor necesare acolo, în zona aceasta a taxării", a afirmat Ionuţ Dumitru.

Potrivit acestuia, pe cifre şi făcând comparaţii cu alte state, România are o colectare a taxelor foarte slabă.

"Veniturile din taxe şi impozite sunt undeva la 26,8% din PIB, în jur de 27%, să zicem, iar media europeană este de peste 40,9%.Vedem că vecinii noştri sunt mult mai sus decât noi, până şi Bulgaria este la 3 puncte procentuale peste noi. Problema majoră o avem la TVA. Dacă ne uităm la TVA, România colectează doar 6 şi un pic la sută din PIB. Avem un deficit de colectare enorm, 30 şi ceva la sută gap-ul de TVA care dacă nu ar exista ar mai aduce 3 şi ceva la sută din PIB în plus. Dacă ne uităm la vecinii noştri, spre exemplu Bulgaria e la ani lumină de noi în termeni de colectare TVA, Ungaria de asemenea. Diferenţele sunt foarte mari în termeni de eficienţa colectării. Gap-ul de TVA, aşa cum spuneam, este cel mai mare în România, 30 şi ceva la sută. Ce este de remarcat, că ţările din jurul nostru - Bulgaria, Polonia, Ungaria, spre exemplu - au reuşit în ultimii ani să conveargă către media europeană. (...) Iar dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în ţările pe care le-am menţionat, în ultimii ani au îmbunătăţit foarte mult gap-ul de colectare TVA, l-au redus în esenţă. Noi am redus şi foarte mult TVA-ul, dar nu am reuşit să reducem gap-ul de TVA semnificativ", a arătat Dumitru, la conferinţa "Strategia economiei româneşti în deceniul care va schimba lumea: Planul de rezilienţă", organizată de CursDeGuvernare.ro.

El a susţinut că România colectează foarte puţin pe contribuţii sociale, în condiţiile în care are o taxare din contribuţii sociale sau o povară fiscală din contribuţii sociale la salariul mediu peste media europeană.

De asemenea, la impozitul pe venit, colectarea este extrem de scăzută, cea mai mică din Europa, de 2,9% din PIB.

"Avem o cotă de taxare de 10%. Bulgaria, la 10%, cota de taxare ca a noastră, colectează 3,3%. Ungaria, spre exemplu, cu o cotă de taxare de 15%, colectează 5,8% din PIB", a menţionat Dumitru.

Economistul-şef al Raiffeisen Bank a menţionat că avem şi o componentă mare în privinţa muncii la negru.

"Peste 20% din numărul de salariaţii din România lucrează la negru. Avem şi o participare a forţei de muncă destul de mică la activitatea economică. Avem şi o pondere destul de mică a salariaţilor. Destul de mulţi în România sunt pe cont propriu, sunt PFA-uri sau liber-întreprinzători, dar nu neapărat antreprenori, dar în spate sunt motivaţii fiscale. La impozitarea profitului lucrurile arată similar. Suntem o ţară cu potenţial agricol enorm. Suntem în top 5 la nivel UE ca suprafaţă arabilă, avem şi o populaţie care încă este destul de mult localizată în zona rurală şi se ocupă de agricultură, dar valoarea adăugată brută e 4% din PIB", a adăugat acesta. AGERPRES/(A - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)