Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" (ASAS), împreună cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), a finanţat timp de trei ani o serie de cercetări pentru monitorizarea nivelului de reziduuri de pesticide la culturile de rapiţă, porumb şi floarea soarelui situate în Podişul Moldovei, Dealurile Subcarpatice şi sudul României, în urma interzicerii utilizării acestor substanţe pentru a proteja mediul şi albinele.

"Insistenţa de a dezvolta o astfel de cercetare nu am făcut-o de plăcere, ci pentru a răspunde unor probleme care intraseră demult în zona speculaţiilor, aşa cum de mulţi ani se discută pe zona speculaţiilor de biotehnologii şi iată că suntem în momentul în care va trebui să se decidă şi la nivel european şi la nivel naţional. Am încercat să răspundem unor realităţi şi unor rezultate pe care le-am obţinut şi care de fapt erau o necesitate şi o cerinţă din partea celor care lucrează pământul şi care au culturile acestea extrem de importante pentru România: porumbul, floarea soarelui şi rapiţa, dar şi alte culturi care pot fi afectate", a declarat, miercuri, Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) "Gheorghe Ionescu-Şiseşti, într-o videoconferinţă în care au fost prezentate rezultatele acestor studii realizate în anii 2018, 2019 şi 2020.

El a precizat că ASAS nu face cercetări şi analize la comanda nimănui, aşa cum poate se întâmplă în cazul unor firme care îşi testează hibrizii, tocmai pentru a nu bloca rezultatele cercetării.

"Ceea ce demonstrează rezultatele cercetărilor pe care le-au făcut colegii noştri arată ca de multe ori se iau decizii chiar la nivel comunitar, care nu au în spate argumentul ştiinţific şi asta este o foarte mare şi gravă eroare. (...) Există o anumită teamă de politic, de decizia politică, de politica administrativă. O spun şi o repet: decizia administrativă nu poate trece niciodată peste decizia ştiinţifică şi peste argumentul ştiinţific. Ele toate sunt sortite eşecului. (...) Le reamintesc celor care au spus că o cercetare corectă nu o pot face decât organizaţiile de fermieri. Le reamintesc acestor colegi că firmele care îşi testează hibrizii sau tehnologii pot pune batista pe ţambal atunci când rezultatele nu le convin. Cercetarea făcută de colegi nu este la comanda nimănui şi nici nu vom face cercetări la comandă în care rezultatele să fie blocate, pentru că nu le convine unora sau altora. Ele sunt făcute din necesitate, iar instituţiile publice ai căror reprezentaţi au lucrat cu responsabilitate la aceste programe au obligaţia de a fi imparţiale şi de a respecta toate tehnicile de cercetare, pentru ca rezultatul să fie unul omologat şi credibil. Nu răspundem la presiuni de niciun fel", a transmis Tabără.

Directorul de proiect, Carmen Mincea, a prezentat concluziile studiilor efectuate, menţionând că, din totalul celor aproape 400 de probe prelevate, cele mai multe cu conţinut de reziduuri peste limita de cuantificare au fost probele de sol.

"Procentul de probe cu conţinutul cel mai mare în reziduuri l-am avut în probele de sol şi, dacă ne gândim, este normal, pentru că sămânţa este pusă în sol, acolo se distribuie şi rămâne în funcţie de condiţiile meteo cea mai mare cantitate de reziduuri. Este foarte edificator faptul că procentul de flori, de albine, de polen şi de miere de probe cu reziduuri este foarte scăzut", a spus cercetătoarea Carmen Mincea.

Ea a subliniat că trebuie continuate aceste studii, deşi concluziile actuale ale cercetării au arătat că "nu m-am înşelat în ceea ce priveşte acţiunea neonicotinoidelor asupra albinelor".

"Prin proiectele acestea dorim să protejăm mediul şi niciunul dintre noi nu este inconştient să omoare albinele, pentru că ştim foarte bine că nu am mai exista nici noi în 4 ani, dar este normal ca un insecticid să îmi afecteze albina, pentru că este o insectă. Dacă noi aplicăm aceste insecticide, atât cele la sămânţă sau în vegetaţie, conform indicaţiilor, dacă ne luăm măsurile pentru protejarea albinelor, dacă fermierii ţin legătura cu apicultorii aşa cum ar fi normal şi îşi închid albinele câteva ore în timpul tratamentului, dacă folosim maşini la semănat prevăzute cu deflectoare, care opresc împrăştierea unei cantităţi mari în mediu, sunt convinsă că mediul în întregul lui va fi protejat, nu doar albinele", a explica ea.

Ministerul Agriculturii a finanţat prin Programul Sectorial proiectul ADER "Realizarea unui sistem de monitorizare şi cuantificare a efectelor tratamentului seminţelor cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin, tiametoxam) la culturile de porumb, floarea soarelui şi rapiţă, asupra producţiei agricole şi a populaţiilor de Apis mellifera, în condiţiile agro-pedoclimatice specifice ţării noastre"(octombrie 2017 - noiembrie 2018), proiect care, pe lângă monitorizarea de insecte dăunătoare celor trei culturi, a studiat şi influenţa insecticidelor neonicotinoide aplicate ca tratament la sămânţă, asupra albinelor melifere şi produselor stupului.

Fundaţia "Patrimoniu ASAS" a finanţat din fonduri private continuarea studiilor pentru anul 2019, iar pentru perioada 2019 - 2022 MADR finanţează continuarea monitorizării nivelului de reziduuri de pesticide, inclusiv insecticidele neonicotinoide, dar, în acelaşi timp, şi a elaborării unui sistem de combatere integrată a dăunătorilor "problemă" pentru porumb şi floarea soarelui (Tanymecus spp., Agriotes spp., Opatrum sabulosum şi Diabrotica virgifera), al căror areal de răspândire se extinde de la un an la altul.

La realizarea studiilor a participat un consorţiu format din cinci parteneri: SCDA Secuieni, SCDA Piteşti, INCDA Fundulea, ICD Apicultura SA şi ICDPP Bucureşti (coordonator), sub coordonarea preşedintelui ASAS.

Pentru a nu influenţa rezultatele cercetării, Valeriu Tabără a subliniat că toate analizele au fost făcute în străinătate, la laboratoarele autorizate şi recunoscute de UE, pentru efectuarea analizelor de reziduuri, acreditate ISO 17 025 din Bulgaria, Germania şi Franţa.

"În fiecare din aceşti ani şi în care am obţinut rezultatele, analizele au fost făcute în străinătate pentru a nu fi discuţii legate de influenţa acestor rezultate de analiză. Este păcat că la nivelul României nu există niciun laborator care să facă astfel de analize şi care să certifice rezultate legate de reziduuri de poluare. Am discutat ieri (marţi - n. r.) cu ministrul Agriculturii despre necesitatea dotării laboratoarelor de analize şi autorizarea lor în sensul în care şi rezultatele noastre de cercetare să fie comparate şi acceptate la fel ca în toate celelalte ţări care dispun de aceste laboratoare", a menţionat şeful ASAS.

Potrivit cercetării, în anul 2018 au fost recoltate 105 probe, în 2019 - 126, iar în 2020 - 160, probele fiind luate din sol, din plantele de cultură, polenul recoltat de albine, din miere şi albine moarte, iar din analiza statistică reiese "variabilitatea foarte redusă între probele anuale, majoritatea probelor situându-se, din punct de vedere al reziduurilor, sub limita de cuantificare".

"Din totalul probelor, cele mai multe cu conţinut de reziduuri peste limita de cuantificare sunt probele de sol, situaţie absolut normală, întrucât tratamentul cu neonicotinoide a fost aplicat la sămânţă. De asemeni, foarte important este faptul că cel mai mic procent de probe cu reziduuri peste limita de cuantificare s-a înregistrat la probele de miere, inflorescenţe şi albine, abaterile anuale fiind nesemnificative", se menţionează în concluziile cercetării. AGERPRES/(A - autor: Mariana Nica, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)