Terenul aferent Centrului Expoziţional Romexpo nu poate fi vândut de stat fără acordarea de despăgubiri Camerei de Comerţ şi Industrie a României, care are drept de folosinţă asupra acestui teren până în anul 2053, informează miercuri un comunicat al CCIR.

"Terenul nu poate fi vândut de stat. Trebuie precizat faptul că terenul care face obiectul transferului către CCIR, prin modificările legislative a căror constituţionalitate a fost validată de către Curtea Constituţională a României, se află în administrarea şi folosinţa CCIR încă din anul 1972 şi, totodată, că aceasta are drept de folosinţă a terenului pentru încă 32 de ani de acum înainte. Mai mult, construcţiile actuale aflate pe terenul în discuţie sunt în proprietatea Romexpo S.A., societate al cărei acţionar majoritar este CCIR. Aceasta înseamnă că terenul, afectat de dreptul de folosinţă până în anul 2053, adică nefiind liber de sarcini, nu poate fi înstrăinat fără justa despăgubire a Romexpo şi a CCIR, iar despăgubirea din partea statului în acest caz s-ar ridica la aproximativ 300 de milioane de euro, sumă comparabilă cu cea vehiculată în spaţiul public ca fiind valoarea terenului", se precizează în comunicatul CCIR.

CCIR notează că Romexpo a fost una dintre puţinele entităţi căreia după 1990 i s-a refuzat constituirea dreptului de proprietate pentru terenul pe care se află.

"În primul rând, nu se poate vorbi despre o păgubire a statului. Romexpo SA poate fi considerată ca fiind păgubită, în condiţiile în care, în anii 1990 - 1991, a fost printre puţinele entităţi din România, dacă nu chiar singura, căreia i s-a refuzat constituirea dreptului de proprietate cu privire la terenul pe care se află, în raport de toate celelalte societăţi existente şi înainte de 1990, care şi-au dobândit în mod gratuit dreptul de proprietate asupra terenurilor pe care îşi desfăşurau activitatea. În acest context, adoptarea modificărilor aduse legii camerelor de comerţ din România reprezintă, mai întâi de toate, o recunoaştere şi, totodată, o corecţie istorică", conform comunicatului.

Camera de Comerţ şi Industrie a României subliniază că nu există cereri de retrocedare pentru suprafaţa de teren care face obiectul transferului.

"Cu privire la despăgubirile pe care statul ar fi obligat să le facă ca urmare a acestui transfer, aşa cum s-a transmis, în mod eronat, în spaţiul public, precizăm că, în conformitate cu art. III alin. (2) din legea adoptată de Parlament, în cazul terenurilor pentru care există cereri de restituire în curs de soluţionare, transmiterea cu titlu gratuit a dreptului de proprietate către CCIR se face numai după clarificarea regimului lor juridic. În concluzie, pentru suprafeţele de teren care au regimul juridic clarificat, nefiind afectate de cereri de retrocedare, transmiterea dreptului de proprietate către CCIR are loc după intrarea în vigoare a legii, iar pentru suprafeţele de teren pentru care există cereri de retrocedare, după pronunţarea de către instanţele judecătoreşti învestite cu soluţionarea acestora a unor decizii definitive prin care să fie clarificat regimul juridic al acestor suprafeţe de teren", spune CCIR.

Organizaţia estimează că planul de dezvoltare propus pentru zona Romexpo va crea peste 30.000 de locuri de muncă.

"Studiile realizate de o renumită companie de analize financiare relevă faptul că în perioada de construcţie vor fi achitate statului taxe şi impozite de 202 milioane de euro, iar în fiecare an de funcţionare, proiectul va genera, exclusiv statului, 345 de milioane de euro, inclusiv prin cele peste 30.000 de locuri de muncă astfel create. De asemenea, precizăm că terenul nu va fi folosit gratuit, dezvoltatorul urmând să achite, în condiţiile legii, o taxă de superficie către CCIR, care va fi folosită pentru consolidarea instituţională, implicit pentru susţinerea mediul de afaceri din România", susţine documentul citat.

Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban, a apreciat că CCIR e singura instituţie cu care statul român poate fi partener în valorificarea terenului respectiv.

"Discuţia este simplă, fie rămânem la stadiul actual cu Romexpo, fie investim în modernizarea lui şi îl readucem la viaţă printr-o investiţie de 2,87 miliarde de euro, cu ajutorul unui partener român, situaţie în care ne este necesară proprietatea asupra terenului. Dat fiind întregul context, dreptul de folosinţă al CCIR şi proprietatea pe construcţiile existente, CCIR este singura instituţie cu care statul poate fi partener în valorificarea acestui teren. Noi ne dorim un Romexpo simbol, aşa cum a fost în perioada sa de glorie, cu sală polivalentă, centru expoziţional, muzee, grădină şi credem că asta îşi doresc şi românii", a afirmat Daraban. AGERPRES/(AS - autor: George Coman, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)

Citeşte şi:

CCR: Trecerea terenului de la Romexpo la Camera de Comerţ - constituţională (oficial)