Reţelele de comunicaţii au nevoie de energie electrică şi de rezolvarea cât mai rapidă a incidentelor, iar sistemele de comandă şi control pentru producerea, transportul şi distribuţia de energie au nevoie de reţele de comunicaţii, a declarat Eduard Lovin, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).

"Majoritatea reţelelor de comunicaţii din România sunt moderne, performante şi au un nivel de rezilienţă ridicat, din perspectiva unei multitudini de riscuri, inclusiv cele de atacuri cibernetice, dar "calitatea" de consumator de energie electrică se dovedeşte a fi o vulnerabilitate de sistem foarte importantă. În ceea ce priveşte afectarea unor servicii de comunicaţii din cauza întreruperii furnizării energiei electrice, din datele comunicate de operatori, doar în ultimul an, s-au înregistrat peste 100.000 de evenimente de acest tip. Este necesară o colaborare intersectorială mai strânsă, în special între companiile de energie şi comunicaţii, pentru că sunt domenii interdependente. Reţelele de comunicaţii au nevoie de energie electrică şi de rezolvarea cât mai rapidă a incidentelor, iar sistemele de comandă şi control pentru producerea, transportul şi distribuţia de energie au nevoie de reţele de comunicaţii", a afirmat Eduard Lovin, vicepreşedinte ANCOM, într-un comunicat.

Potrivit sursei citate, având în vedere creşterea nevoii de securitate a reţelelor de comunicaţii electronice şi în acord cu recomandările organismelor europene privind securitatea reţelelor, ANCOM a analizat recent particularităţile incidentelor cauzate de întreruperile furnizării energiei electrice, mai ales că în ultimii ani numărul acestora a crescut în totalul incidentelor raportate către Autoritate.

Analiza are drept scop evaluarea impactului incidentelor electrice ce pot afecta rezilienţa comunicaţiilor electronice mobile şi identificarea unor măsuri specifice care pot fi luate, în acord cu alte entităţi implicate.

"Lipsa comunicaţiilor mobile într-o anumită zonă împreună cu întreruperea temporară a furnizării energiei electrice este de natură să afecteze buna funcţionare a unei game largi de activităţi în domenii precum comerţ, industrie, educaţie, sănătate, ordine publică şi chiar securitate naţională", se precizează în comunicat.

Conform rapoartelor privind incidentele de securitate realizate de Autoritate, în 2019 numărul incidentelor electrice cu impact semnificativ cauzate de întreruperile de curent a crescut aproape de 3 ori comparativ cu anul 2017 (de la 140 la 360), ajungând să reprezinte 45% din totalul incidentelor raportate.

Pe de altă parte, numărul mediu de conexiuni afectate ca urmare a incidentelor electrice este în scădere, aceeaşi tendinţă fiind înregistrată şi în cazul duratei medii a unui astfel de incident, în timp ce durata totală a incidentelor cauzate de problemele de alimentare cu energie electrică se menţine relativ constantă (1.960 ore).

Totodată, aproape 90% dintre incidentele cauzate de lipsa de alimentare cu energie electrică au afectat furnizarea serviciilor la puncte mobile (88,5% în anul 2017, peste 94% în 2018, respectiv peste 97% în 2019). Din perspectivă geografică, judeţele care au înregistrat cele mai multe probleme sunt Buzău, Gorj, Teleorman, Constanţa, Timiş, Olt şi Dolj.

"La nivel extins, fără limitare la incidentele electrice cu impact semnificativ, se constată existenţa unui număr mult mai mare de incidente, potrivit datelor rezultate din răspunsurile operatorilor mobili la un chestionar transmis de ANCOM. Astfel, aceştia au înregistrat un număr total de peste 100.000 de evenimente de acest tip în decursul ultimelor 12 luni calendaristice, cu consecinţe semnificative în funcţionarea echipamentelor de comunicaţii şi a sistemelor-suport ale acestora", mai arată comunicatul.

Pe de altă parte, în pofida eforturilor continue de dezvoltare a reţelelor de distribuţie, indicii tehnici relevanţi de continuitate în furnizarea energiei electrice din România se situează încă sub valorile înregistrate la nivel european, potrivit datelor publicate de ANRE pentru anul 2019.

ANCOM precizează că măsurile prevăzute de operatorii mobili pentru prevenirea şi tratarea efectelor incidentelor electrice acoperă o gamă largă de soluţii, de la generatoare fixe şi mobile până la sisteme UPS sau baterii de acumulatori.

"O tendinţă de evoluţie se constată şi în ceea ce priveşte utilizarea, deocamdată sporadică, a energiilor alternative. Revizuirea necesarului energetic în toate situaţiile în care acesta poate fi afectat de modificările de topologie sau de configuraţie din reţele este de asemenea în atenţia operatorilor, precum şi optimizarea logisticii de intervenţie în caz de întrerupere a energiei electrice şi utilizarea procedurilor specifice de lucru pentru scurtarea timpilor de repunere în serviciu a echipamentelor", se menţionează în comunicat.

Ca urmare a concluziilor studiului şi analizând practicile la nivelul Uniunii Europene, Autoritatea poate lua în considerare modificarea procedurii de raportare a incidentelor de securitate, fie prin modificarea nivelurilor unor praguri de calcul (de exemplu durata de indisponibilitate, număr de utilizatori afectaţi/volum de trafic pierdut), fie prin adăugarea de noi criterii sau factori de analiză (de exemplu frecvenţa incidentelor electrice pe o anumită locaţie, clasa de importanţă a locaţiei).

ANCOM precizează că o altă posibilă măsură pentru îmbunătăţirea indicilor de rezilienţă a reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice ar putea fi realizarea unor audituri în ceea ce priveşte continuitatea în alimentarea cu energie electrică a elementelor de reţea.

"Este necesară totodată creşterea nivelului de rezilienţă a reţelelor de furnizare a energiei electrice şi identificarea metodelor optime de colaborare între domeniile energie şi comunicaţii", se mai spune în comunicat.

Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) este instituţia care protejează interesele utilizatorilor de comunicaţii din România, prin promovarea concurenţei pe piaţa de comunicaţii, administrarea resurselor limitate, încurajarea investiţiilor eficiente în infrastructură şi a inovaţiei. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)