Diplomaţia economică românească ar trebui restructurată şi, dacă se poate, cei de la Ministerul Economiei să fie transferaţi la Camera de Comerţ şi Industrie, pentru a răspunde mai eficient cerinţelor mediului de afaceri de azi, a declarat, joi, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban.

"Cred că este momentul unei restructurări a diplomaţiei economice, pentru că, la ora actuală, din cei 731.644 agenţi economici care au depus bilanţul doar 1.027 de societăţi mai sunt cu capital 100% de stat. Cred că este momentul ca mediul privat să-şi ia în mâini soarta în ceea ce înseamnă diplomaţie economică, pentru că există o incompatibilitate între structura actuală de diplomaţie economică şi mediul de afaceri real din România. (...) Este nevoie ca sistemul actual de diplomaţie economică, atât cel existent la Ministerul Economiei, cât şi Ministerul de Externe în integralitatea sa, şi diplomaţii români să se axeze mai multe pe ceea ce înseamnă diplomaţie economică şi, dacă se poate, cei de la Ministerul Economiei să fie transferaţi, de ce nu, chiar la Camera de Comerţ a României, pentru că vor răspunde mult mai eficient cerinţelor mediului de afaceri de azi. Ei răspund, din păcate, cerinţelor mediului de afaceri din trecut. Este momentul ca statul să înveţe să externalizeze anumite servicii publice", a spus Daraban la conferinţa "Exporturile, în primul rând!", organizată de Ziarul Bursa.

El a subliniat că a făcut "de nenumărate ori" apel ca să se discute pe anumite "cluburi", ca de exemplu Clubul oamenilor de afaceri cu capital românesc peste 100 milioane de euro cifră de afaceri, între 50 şi 100 milioane, între 20 şi 50 etc, deoarece sunt categorii care au agenda separată, au structuri separate atât de management, cât şi de marketing, de servicii juridice şi contabile.

"Nu putem să amestecăm mediul de afaceri, să chemăm întreprinderea mare şi foarte mare cu microîntreprinderea şi să le vorbim de o temă aşa zis comună, care de fapt nu are nimic în comun. Trebuie discutat cu fiecare categorie, cu priorităţile respective, şi vă spun că nu este greu", a explicat Daraban.

Pe de altă parte, acesta a menţionat că, dacă trebuie sprijinit exportul românesc, trebuie să ieşim din paradigma exporturilor de bunuri, deoarece suntem pregătiţi mai mult în ceea ce înseamnă exporturile de servicii.

"Să participăm, dacă vreţi, în lumea a treia, la construcţii de infrastructură, la alte obiective, nu mai vorbesc de zone industriale, pentru că în sertarele instituţiilor noastre de cercetare există foarte multe planuri, chiar pe subansamble, pe tot felul de detalii care pot fi aplicate în alte ţări. Repet, neavând produse cu valoare adăugată mare, trebuie să ne reorientăm pe ceea ce înseamnă export de servicii. Pe de altă parte, ne îngrijorează când vedem că numai la alimente şi animale vii avem un deficit al balanţei de aproape 3 miliarde de euro. Vă daţi seama că intrăm într-un domeniu în care ne putem întrebarea de ce, măcar la acest capitol, nu putem să fim şi noi, nu spunem să fim excedentari, dar să fim cum se spune pe româneşte tandi pe mandi?", a mai afirmat preşedintele CCIR.

Daraban a semnalat că instituţia pe care o reprezintă deţine Romexpo, cel mai mare organizator de târguri şi expoziţii din ţară, şi CCIR ar putea primi un sprijin să creeze acele pavilioane ale României la anumite târguri din străinătate, iar agenţii economici să participe gratuit în cadrul acelui pavilion de ţară.

Totodată, preşedintele Camerei de Comerţ a României s-a arătat îngrijorat de deficitul balanţei comerciale, mai ales din ultimii patru ani, acesta ajungând de la 10 miliarde euro la 31 decembrie 2016, la 18,4 miliarde euro la finele lui 2020.

"Considerăm ca o mare vină este în dreptul diplomaţiei economice româneşti care, aş putea să spun, există dar lipseşte cu desăvârşire. Avem oameni plătiţi de statul român prin Europa care nu îşi au rostul efectiv datorită unui business as usual care se întâmplă în mediul de afaceri şi de aceea am ajuns şi atât de captivi, în sensul pozitiv, dacă putem spune aşa, comerţului intracomunitar, dar pe restul Planetei practic nu mai existăm.(...) Lipsim cu desăvârşire pe Continentul american, lipsim în ţările G 20 din afara Uniunii Europene şi rezultatele se văd. Pe de altă parte, suntem şi noi conştienţi că suntem o economie de subcontractori. Din păcate acea statistică a Eurostat care spune că suntem pe ultimul loc la inovare-cercetare se vede în contextul lipsei de produse româneşti cu valoare adăugată mare. Am ajuns când suntem pe alte continente să le arătăm câte un Mercedes S Class şi să le explicăm la interlocutori că respectiva cutie de viteze e făcută în România, şi cablajul, dar bineînţeles că maşina se regăseşte în balanţa dintre Germania şi ţara respectivă", a punctat Mihai Daraban.AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)