Bugetul de stat pentru anul 2021 reprezintă începutul corecţiei macroeconomice în România, fiind unul raţional şi nu unul de austeritate, a declarat, miercuri, preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, într-o dezbatere de specialitate.

"Corecţia macro-economică în România începe în 2021, dar ea trebuie să fie corelată cu transformarea economiei, apropo de Green Deal, de surmontarea unor decalaje de dezvoltare plus pregătirea intrării în Mecanismul Cursurilor de Schimb 2 şi în zona euro. (...) Corecţia macroeconomică trebuia să înceapă în 2020, dar corecţia a fost stopată de pandemie, iar bugetul 2021, în pofida a ceea ce se afirmă, şi anume că este unul de austeritate, eu zic că este unul al raţiunii. A-l compara cu bugetele din 2010-2011, când au fost tăiate drastic venituri personal, salarii, este un non-sens. Eu înţeleg retorica politică, înţeleg că se discută bugetul în Parlament, dar este bine să înţelegem că nu puteam întârzia debutul unei corecţii. Deşi pe deficit cash corecţia pare considerabilă, pe metodologia europeană este moderată, şi este firesc, având în vedere faptul că economia este într-o perioadă de convalescenţă, chiar dacă vorbim de redresare. Să nu uităm că în 2019 aveam deficit structural de peste 5% din Produsul Intern Brut. Aveam cel mai mare deficit primar - cel care exclude serviciul datoriei publice - din Uniunea Europeană. Deficitul structural a crescut copios anul trecut, este peste 7% din PIB", a afirmat Daniel Dăianu.

Preşedintele Consiliului Fiscal a arătat că se pune întrebarea cum va avea loc această corecţie timp de 4 ani în lipsa creşterii veniturilor bugetare.

"Bugetul pentru 2021 înseamnă o schimbare de conduită, că am avut această pro-ciclicitate, care a fost o trăsătură fundamentală a construcţiilor bugetare. În 2021, de fapt prin începerea corecţiei, semnalăm o schimbare de conduită majoră. Important este să continuăm, iar eu cred că vom continua. Întrebarea mare este cum vom face corecţia în cei patru ani, şi de aceea noi subliniem şi nevoia de creşteri de venituri bugetare", a menţionat Daniel Dăianu.

Pe de altă parte, preşedintele Consiliului Fiscal a explicat că în acest an doar Spania ar depăşi România în ceea ce priveşte nivelul deficitului.

"În 2021, numai Spania ar avea un deficit mai mare decât al României, pentru că Spania a avut un deficit record, de peste 2 cifre, în 2020, a suferit foarte mult în pandemie, o ţară care se bizuie mult pe turism. Dar numai Spania ar avea un deficit mai mare ca al României. Noi ţintim un deficit cash, potrivit prognozei Ministerului de Finanţe, de 7,16%, ajutat însă de încasări în contul anului 2020 - mă refer aici la amânările la plată şi venituri din închirierea frecvenţelor 5G. Pe ESA, care este metodologia europeană, şi care asigură comparabilitate cu alte state din UE, declinul ar fi de la 9,1%, cum este estimarea MFP, la 8,23%, în acest an", a precizat Daniel Dăianu. AGERPRES/(AS - autor: George Coman; editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)

Citeşte şi:

* Conducerea Parlamentului a stabilit calendarul pentru dezbaterea bugetului; 2 martie - vot în plen

* Senat: Plafoanele unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2021, aprobate

* Preşedintele Senatului: Bugetul pe 2021 a ajuns la Parlament

* Proiectul legii bugetului de stat pe 2021 a fost transmis Parlamentului

* Guvernul a aprobat forma finală a proiectului Legii bugetului de stat pentru 2021, cu avizul Consiliului Legislativ