Producătorii de energie hidro vor intra în faliment din cauza taxelor percepute de Administraţia Naţională "Apele Române" şi cer modificarea legislaţiei, se arată într-un comunicat al Organizaţiei Patronale a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România (PATRES), remis, marţi, AGERPRES.

Este vorba despre taxa pentru apă turbinată, chirie albie minoră şi taxa pentru potenţialul asigurat în scop hidroenergetic prin barajele lacurilor de acumulare.

Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România semnalează situaţia critică în care se află aceşti producători, printre care şi membri PATRES, şi solicită sprijinul autorităţilor şi parlamentarilor pentru salvarea unor capacităţi de producţie ce contribuie la asigurarea echilibrului sistemului energetic naţional.

În România funcţionează, în prezent, 528 microhidrocentrale cu puteri sub 4 MW, cu o capacitate instalată totală de 468,6 MW, conform celor mai recente date ale Transelectrica.

Aceşti producătorii plătesc trei tipuri de taxe: pe apă turbinată, circa 1,17 lei/1.000 de metri cubi; chirie pentru utilizarea albiei minore - circa 27,31 lei/m2/lună şi taxa pentru potenţialul asigurat în scop hidroenergetic prin barajele lacurilor de acumulare, de 238,88 lei x metri cădere/lună. În cazul unei microhidrocentrale, suprafaţa chiriei albiei minore supusă taxării este cuprinsă între 60 şi 100 de metri pătraţi.

Microhidrocentralele, dar şi Hidroelectrica, au avut obligaţia ca, până la data de 17 ianuarie 2021, să monteze debitmetre în unităţile lor pentru a măsura cantitatea de apă folosită efectiv pentru producţia de energie.

Totodată, s-a stabilit că în unităţile de producere a energiei hidro, în care din punct de vedere tehnico-constructiv nu se poate îndeplini această obligaţie, cuantumul contribuţiei resurselor de apă se va calcula la maximul debitului stipulat în autorizaţia de gospodărire a apelor, conform unor modificări operate la Legea 122/2020 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996 şi Ordonanţei de urgenţă nr. 225/2020.

"MHC-urile pot atinge debitul maxim instalat doar în anumite perioade ale anului (viituri) pe perioade scurte de timp, maximum 2 luni/an, cea mai mare parte din an acestea funcţionând cu un debit mediu redus sub debitul maxim instalat, motiv pentru care obligaţia pentru plata debitului maxim instalat conform noii reglementări poate fi considerată un abuz", precizează Dan Prodan, vicepreşedinte PATRES.

"Producătorii au obligaţia să instaleze debimetre, dar nu se precizează în lege dacă acestea trebuie să fie metrologizate sau nu. În fapt, Administraţia Apele Române vine cu cerinţa ca debitmetrele să fie supuse controlului metrologic, neţinând cont de instrucţiunile de la Institutul Naţional de Metrologie Conform legislaţiei în vigoare (Ordin 148/05.05.2012), debitmetrele utilizate pentru măsurarea debitelor de apă brută prelevate din lacuri/râuri nu se supun controlului metrologic legal şi nu sunt omologate în România. În noile condiţii, impuse practic de Administraţia Apele Române, producătorii ajung să fie taxaţi pentru debitul maxim instalat, aceasta în situaţia în care microhidrocentralele utilizează efectiv mai puţină apă decât debitul maxim autorizat. Este vorba despre o cantitate de apă de 6-7 ori mai mare decât cea utilizată (funcţie de media anuală a precipitaţiilor din anul de referinţă), respectiv o creştere corespunzătoare a taxelor către Administraţia Naţională Apele Române", explică Prodan.

PATRES apreciază că impactul acestei anomalii se va reflecta imediat în preţul energiei electrice produse de operatorii de hidrocentrale şi micro-hidrocentrale, scăzându-le competitivitatea pe piaţa energiei.

În plus, este o frână în dezvoltarea acestor investiţii, în condiţiile în care recomandările din cadrul Green Deal încurajează dezvoltarea de noi investiţii în E-SRE, în mod explicit a acelor microhidrocentrale amplasate pe cursurile mijlocii şi inferioare ale râurilor din afara zonelor montane. MHC-urile aduc un beneficiu major sectorului energetic prin echilibrul pe care îl pot da din predictibilitatea resursei de apă.

"Un alt aspect pe care l-am semnalat autorităţilor îl reprezintă înregistrările eronate în perioadele cu turbiditate mare a apei (viituri), în principal datorită imposibilităţii transmiterii semnalului între senzorii debitmetrului, ceea ce duce la determinări eronate ale volumului de apă uzinat, existând situaţii în care aceste debitmetre pot măsura în mod eronat volume de apă mai mari decât debitul maxim instalat, imposibil tehnic de preluat de către amenajarea hidroenergetică. Mai mult, noua măsură vine în contextul în care era de ne-am fi aşteptat ca instituţiile de resort ale statului român, respectiv AN Apele Române, să respecte legea şi, totodată, să se implementeze recomandările Consiliului Concurenţei", spune, la rândul său, Mihai Verşescu, Secretar General PATRES.

Potrivit "Raportului privind Investigaţia sectorială referitoare la gestionarea resurselor de apă de suprafaţă şi efectele produse asupra pieţelor situate în aval (energie electrică şi irigaţii)", realizat de Consiliul Concurenţei, această contribuţie pentru producătorii de energie hidro este considerată ca fiind neconcurenţială, pe motiv că nu ţine cont de caracteristici tehnice ale centralelor electrice.

Consiliul Concurenţei recomandă o contribuţie de 2% din cifra de afaceri a producătorilor de energie hidro.

Pe de altă parte, în contextul cuplării pieţelor de energie spot, în al doilea trimestru al anului 2021, prin proiectul DE-AT-PL-4M MC (denumit şi Interim Coupling), producătorii din MHC vor fi puşi în situaţia de a nu putea oferta competitiv din punct de vedere al costului de producţie cu ceilalţi producători din ţările cuplate, având în vedere diferenţele majore de tarifare a apei uzinate, fapt ce va duce la importul de energie electrică produsă în hidrocentrale mai ieftine din ţările cuplate.

"În momentul de faţă, costurile cu taxele către Administraţia Apele Române sunt de 240,33 RON pentru MWh produs, în condiţiile în care investitorii din amonte achită maxim 5-6 lei per MWh produs. Toate acestea, se întâmplă graţie mecanismului anticoncurenţial de taxare promovat de către Apele Române. După intrarea în vigoare a OUG 225/2020 privind taxarea la debitul maxim, preconizez că aceste taxe către Apele Române vor atinge 550-600 RON pentru MWh produs, în condiţiile în care preţul mediu al energiei pentru 2020 a fost de 198 RON/MWh. Singura soluţie va fi să închid unităţile de producţie pe care le am în portofoliu", spune Alexandru Pârvescu, investitor român.

PATRES s-a adresat ministrului Energiei, Virgil Popescu, solicitând sprijin în soluţionarea aspectelor prezentate.

"Apreciem iniţiativa domnului ministru Virgil Popescu de a introduce în Senat un amendament, prin care se stipulează că, "prin excepţie de la prevederile alin.(3) la operatorii economici producători de energie electrică care nu au montate echipamente de măsură a volumelor de apă, sau au montate dar acestea nu se supun controlului metrologic legal conform Biroului Roman de Metrologie Legala - Institutul National de Metrologie, volumele de apă uzinate pentru fiecare unitate de producţie se vor calcula în raport cu cantitatea de energie produsa". Sperăm astfel că parlamentarii vor vota, cu responsabilitate, pentru o reglementare corectă şi astfel să salveze microhidrocentrale de la închidere, pentru binele şi siguranţa SEN", se mai arată în comunicat.

În final, PATRES face un apel la autorităţile cu putere de decizie să amendeze întreaga legislaţie privind taxele percepute de către Administraţia Apele Române şi să se instituie o modalitate de calcul a taxelor echitabilă din punct de vedere economic atât pentru producători, cât şi pentru statul român.

Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România are în componenţă 109 de membri - producători de energie din surse regenerabile cu putere instalată totală de aproximativ 1800 MW, ce reprezintă investiţii în sectorul energetic din România de circa 2,7 miliarde de euro. AGERPRES/(Autor: Florentina Cernat, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)