România trebuie să finalizeze autostrăzile, liniile de cale ferată de mare viteză, aceste mari proiecte de infrastructură fiind eligibile în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), a afirmat luni Siegfried Mureşan, deputat în Parlamentul European, în cadrul unei conferinţe de presă organizată online de Biroul PE în România.

"Trebuie să folosim banii exact acolo unde România are nevoie. Sigur că vrem modernizare, vrem să investim banii în proiecte care creează o economie cât mai curată, cât mai digitalizată, dar trebuie să ştim şi care sunt deficitele României: în primul rând infrastructura. Ştim foarte exact că, pentru orice investitor, o investiţie în România este mai ieftină datorită costului mai mic cu forţa de muncă în raport cu alte state membre ale Uniunii Europene, dar este mai scumpă, pe de altă parte, din cauza costului mai mare de transport generat de lipsa autostrăzilor. Pentru a fi mai competitivi, ca întreprinzătorii să aibă mai mulţi bani la dispoziţie pentru a se dezvolta, a cerceta, a-şi extinde activitatea, a construi noi hale de producţie, a mări salariile angajaţilor - este nevoie să reducem cheltuielile lor de transport, este nevoie să finalizăm autostrăzile, liniile de cale ferată de mare viteză. Aceste mari proiecte de infrastructură sunt eligibile", a afirmat Siegfried Mureşan, deputat în parlamentul European, la conferinţa de presă cu tema ''Mecanismul de redresare şi rezilienţă''.

Totodată, acesta a subliniat că "nu există o listă de excluziune, nu există investiţii care să nu poată să fie finanţate din start".

"Toate investiţiile, toate proiectele trebuie depuse şi trebuie să înceapă până cel târziu la 31 decembrie 2023. Toate investiţiile trebuie să fie încheiate până la 31 decembrie 2026. Dacă la 31 decembrie 2026 nu am încheiat o investiţie pentru care am primit banii, atunci va trebui să dăm banii înapoi. Nu doar că va trebui să finalizăm investiţia din alte surse, ci va trebui să dăm banii înapoi, de aceea este foarte important ca acum Guvernul României să adopte cât mai repede forma finală a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, să îl depună la Comisia Europeană, să înceapă implementarea şi să înceapă investiţiile. Legislaţia este adoptată la nivel european, acum mingea este în terenul tuturor guvernelor statelor membre să-şi finalizeze planurile, să le depună la Comisia Europeană", a mai spus Siegfried Mureşan.

Parlamentul European a votatƒ forma finalムa Mecanismul de redresare şi rezilienţăƒ, conceput pentru a ajuta ţăƒrile UE să facムfaţムefectelor pandemiei de COVID-19. Cu 672,5 miliarde euro sub formムde granturi şi împrumuturi disponibile pentru finanţarea măƒsurilor naţionale care atenueazムconsecinţele economice şi sociale ale pandemiei, Mecanismul de redresare şi rezilienţムeste cel mai important element constitutiv al pachetului de redresare.

"Guvernele celor 27 de state membre vor trebui să depună la Comisia Europeană forma finală a planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă", a menţionat Siegfried Mureşan.

La rândul său, Dragoş Pîslaru, de asemenea deputat în Parlamentul European, a afirmat că "Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă are în acest moment premisele corecte".

"Cred că Guvernul are exact oamenii potriviţi şi înţelegerea necesităţii acestor reforme şi a acestor investiţii. Dacă ne uităm inclusiv la construcţia bugetului, vedem componenta de investiţii care este acolo şi mă bucură tare mult lucrul acesta. Ceea ce cred că avem nevoie în România este, însă, de un pic mai multă înţelepciune politică în general, în clasa politică, în ceea ce priveşte calmul de care este nevoie ca în România aceste proiecte să poată fi implementate", a menţionat Dragoş Pîslaru.

De asemenea, acesta a subliniat că proiectele trebuie să fie mature, să fie încheiate până în 2026. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Anda Badea)