Multe ţări din Europa urmează modelul voucherelor de vacanţă pentru a oferi sprijin industriei HoReCa în vederea recuperării din criza provocată de pandemia de SARS-COV-2, însă în România acestea sunt eliminate fără argumente, susţin patronatele din turism, într-un comunicat transmis, luni, AGERPRES.

"Voucherele de vacanţă au fost introduse în România prin OUG nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă ca măsură în favoarea angajatului, căruia îi cresc veniturile reale, şi în favoarea angajatorului, care are posibilitatea şi este stimulat să acorde angajaţilor, alături de salariu, vacanţe în ţară, prin intermediul voucherelor de vacanţă, cu rol de recuperare a capacităţii de muncă, de creştere a productivităţii muncii salariatului şi de motivare a acestuia pentru a-şi menţine calitatea de salariat în respectiva întreprindere, ceea ce va genera stabilitate şi eficienţă mărite. Voucherele de vacanţă reprezintă un instrument de politică publică, care a demonstrat în cursul implementării acestuia impactul pozitiv asupra industriei turistice în România, cu efecte catalizatoare extraordinare asupra pieţei muncii şi a serviciilor din acest domeniu de activitate. Multe ţări din Europa urmează modelul voucherelor de vacanţă din România pentru a oferi sprijin HoReCa în vederea recuperării din criza provocată de pandemia de SARS-COV-2", se arată într-un comunicat comun al patronatelor din turism.

Potrivit unui studiu efectuat de Academia de Studii Economice (ASE) şi Asociaţia Profesională a Emitenţilor de Tichete (APET), voucherele de vacanţă asigură creşterea activităţii economice şi crearea de locuri de muncă prin stimularea consumului şi a ofertei interne. Astfel, fiecare leu investit în voucherele de vacanţă generează 0,51 lei la Produsul Intern Brut al României, iar la fiecare 64.359 de lei direcţionaţi pentru voucherele de vacanţă se creează şi se menţine un loc de muncă.

"Pentru angajaţi, voucherele de vacanţă asigură: creşterea venitului disponibil şi a nivelului de trai; îmbunătăţirea stării de sănătate fizică şi psihică; creşterea productivităţii şi disciplinei muncii; creşterea calităţii vieţii prin diversificarea bugetului de consum precum şi dezvoltarea culturii unei alimentaţii sănătoase. Pentru angajatori, ele asigură: reducerea costului forţei de muncă; îmbunătăţirea productivităţii muncii şi reducerea absenteismului; creşterea motivării şi loialităţii salariaţilor; creşterea retenţiei de personal; creşterea responsabilităţii sociale faţă de angajat. Pe de altă parte, voucherele de vacanţă au determinat autorizarea, deci fiscalizarea a circa 3000 de structuri de cazare - pensiuni, vile, apartamente. Prin eliminarea voucherelor există riscul ca unele structuri de cazare să se reîntoarcă la "turismul la negru", bugetul de stat urmând să piardă sume consistente. Sistemul voucherelor de vacanţă a avut în toţi aceşti ani un impact determinant asupra reducerii economiei subterane prin încurajarea angajatorilor de a încheia contracte de muncă, pentru a beneficia de avantajele fiscale oferite de voucherele de vacanţă", susţin reprezentanţii organizaţiilor de profil.

O analiză privind percepţiile, evaluările, atitudinile, comportamentul de utilizare şi motivaţiile specifice privind sistemul de vouchere de vacanţă din România, realizată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) în anul 2018 arată, printre altele, că beneficiile financiare totale, directe şi indirecte, pentru bugetul de stat (incluzând în acest termen şi bugetul asigurărilor sociale/sănătate) se ridică la un nivel de 45-50% din valoarea voucherelor emise, la nivelul anului de emitere a voucherelor.

La acest efect se adaugă şi beneficiile din anii următori acordării voucherelor, elementul cu cel mai semnificativ impact în acest sens fiind dezvoltarea capacităţilor de cazare prin investiţiile realizate în domeniul turismului; recuperarea investiţiei realizate (prin emiterea voucherelor de vacanţă într-un anumit an calendaristic) este amortizată într-un termen de aproximativ doi ani (anul în care au fost emise şi anul imediat următor).

În acest context, Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT), Federaţia Industriei Hoteliere din România (FIHR), Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), Organizaţia Patronală a Turismului Balnear din România (OPTBR) - împreună cu Asociaţia Profesională a Emitenţilor de Tichete (APET) îşi exprimă nemulţumirea şi protestează faţă de eliminarea neargumentată a acordării voucherelor de vacanţă pentru 2021.

Săptămâna trecută, premierul Florin Cîţu a anunţat că voucherele de vacanţă care ar fi trebuit să fie acordate anul acesta vor fi emise în 2022.

"Pe lângă faptul că sunt văzute ca un spor, nu venit suplimentar, în România, astăzi, au fost prelungite voucherele de vacanţă emise în 2019 şi cele din 2020, ceea ce înseamnă că în economie sunt în valoare de aproape 2,4 miliarde de lei vouchere de vacanţă care nu au fost folosite. Ştiţi foarte bine, pe de o parte, industria ne spune că anul trecut a fost închisă, deci nu puteau să fie folosite voucherele de vacanţă. Pe de altă parte, este nevoie, deci le-am dat voie să fie folosite anul acesta, deja sunt în circulaţie, 2,4 miliarde de lei vouchere de vacanţă. De aceea, voucherele de vacanţă care ar fi trebuit să fie emise anul acesta vor fi emise anul viitor şi avem această economie la buget", a explicat Cîţu, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)