Bugetul Ministerului Agriculturii nu include suma de un miliard de lei necesară plăţii despăgubirilor acordate producătorilor agricoli pentru culturile de primăvară calamitate iar situaţia catastrofală în care aceştia au ajuns îi vor împinge către măsuri extreme, atrage atenţia Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare.

"Din parcurgerea proiectului de Buget al MADR aferent anului 2021, constatăm cu consternare că nici ultima promisiune nu s-a îndeplinit, respectiv nu este cuprinsă suma de 1.000.000 mii lei, necesară plăţii despăgubirilor acordate producătorilor agricoli pentru culturile de primăvară calamitate. Sumele prevăzute pentru despăgubiri reprezintă circa 30-35% din cheltuielile efectuate pentru a preveni situaţiile drastice menţionate mai sus, ar asigura continuarea activităţii pe întreg lanţul agricol cu efecte pozitive pentru întreaga economie naţională. Suntem adepţii dialogului şi v-am demonstrat acest lucru, însă răbdarea membrilor noştri producători agricoli afectaţi de secetă a ajuns într-un punct nevralgic iar situaţiile catastrofale în care au ajuns din motive independente de ei îi vor împinge către măsuri extreme, ducând inclusiv la proteste şi blocarea drumurilor din zonele calamitate, ori alte situaţii care pot deveni incontrolabile", se precizează într-un comunicat al organizaţiei remis AGERPRES.

Potrivit sursei citate, în timp ce alte state membre subvenţionează suplimentar şi cer simplificare pentru acordarea banilor europeni, România îşi penalizează fermierii pentru că nu au acces la apă şi la infrastructura publică, nici după 30 de ani de la Revoluţie.

"Veniturile şi salariile din agricultură au crescut în ultimii ani, şi ca urmare a accesării de către fermieri a fondurilor europene pentru agricultură. Tinerii şi profesioniştii îşi fac curaj să investească în Agricultura României încercând să asigure co-finanţarea proiectelor ori fac credite furnizor pentru derularea activităţii, însă un an agricol ca 2020 poate falimenta orice profesionist! Pe cale de consecinţă, unde este stimularea investiţiilor şi susţinerea tinerilor fermieri?", subliniază Alianţa.

În context, reprezentanţii Alianţei citează situaţiile financiare aferente lunii decembrie 2020 şi transmise către ANAF de contribuabilii având cod CAEN 0111, potrivit cărora exploataţiile aflate în zonele afectate de seceta pedologică au consemnat o scădere a cifrei de afaceri cu peste 70% comparativ cu perioada similară a anului 2019.

Mai mult, deşi au fost precipitaţii în ultimele luni, în zonele calamitate abia s-a refăcut 20-30% din deficitul hidric creat în ultimul an şi este puţin probabil ca acesta să se refacă şi să se ajungă către un an aproape de normal. Alianţa pentru Agricultură arată că, pentru a intra pe profit, fermierii afectaţi de seceta din 2020 au nevoie de circa 3 ani agricoli normali din punct de vedere agroclimatic şi ca recolte/venituri obţinute.

În aceste condiţii, comunicatul atrage atenţia asupra faptului că, din motive neimputabile fermierilor, aceştia au ajuns să plătească penalităţi exagerate cuprinse între 200-700 lei/tonă, suplimentar cheltuielilor efectuate pe unitatea de suprafaţă realizate deja, care se puteau preveni dacă era aprobată OUG privind declararea stării de calamitate.

"Urmare a publicării în dezbatere publică a proiectului de buget aferent anului 2021 pentru Agricultură, urmarea a numeroaselor întâlniri ale Alianţei cu reprezentanţii ministerului şi ai guvernului, unde ne-aţi asigurat de luarea unor măsuri de sprijinire în continuare a fermierilor, după un an agricol foarte greu, ne manifestăm profunda dezamăgire şi protestăm pe această cale pentru: nealocarea bugetară de sume pentru plata despăgubirilor acordate producătorilor agricoli în caz de calamităţi naturale în agricultură - pentru culturile de primăvară 2020 afectate de secetă; desconsiderarea sectorului economic numit agricultură; încurajarea falimentului sectorului zootehnic prin lipsa producţiei vegetale; posibila închidere a activităţii exploataţiilor agricole care va duce la: preluarea exploataţiilor de fonduri de investiţii, grad mai mare de sărăcie în rândul populaţiei, nivel ridicat al şomajului, creşterea sarcinii fiscale a statului pentru plata ajutoarelor sociale!", se mai arată în comunicat. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)