Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a afirmat joi că sunt zone în ţară unde deşertificarea este o realitate, precizând că trebuie găsite soluţii în ceea ce priveşte colectarea fiecărei resurse de apă.

"Trebuie să ne gândim responsabil ce vom face peste 5 ani, peste 10 ani, peste 15 ani şi de aceea eu am propus anul trecut şi colegilor mei din Guvern să discutăm nu doar despre irigaţii. Am lansat acel concept privind o strategie de gestionare a apei pentru că nu ştim ce se va întâmpla pe termen mediu şi lung. (...) Am propus ca în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, pentru că eu am considerat că este o oportunitate să ai nişte bani foarte mulţi, să îi investim în această infrastructură, fie că o numim de irigaţii, că o numim infrastructură de desecare drenaj, lucrări de combatere a eroziunii solului, fie prevenirea deşertificării. Sunt zone în ţară unde deşertificarea este o realitate", a menţionat Adrian Oros, la Congresul Internaţional Anual ''De la fermieri pentru fermieri'', cu tema "Agricultura României în contextul Green Deal".

Acesta a subliniat că trebuie găsite soluţii în ceea ce priveşte colectarea fiecărei resurse de apă.

"Toate aceste lucrări complexe nu trebuie să fie neapărat doar în responsabilitatea Ministerului Agriculturii. Sunt şi alte ministere, cum ar fi Ministerul Mediului, care gestionează apa, apa potabilă şi apa menajeră, apele reziduale. Deci, într-un concept zic eu integrat, tot ceea ce înseamnă administraţie, dar şi actorii care utilizează apa - trebuie să avem o gândire pe termen lung, cum reuşim să colectăm fiecare resursă de apă pe care o avem, începând de sus de la zăpada care se topeşte. Nu trebuie să inventăm roata. Lucrul acesta se întâmplă în alte ţări care au avut dintotdeauna o problemă cu apa şi, fiind nevoiţi, au găsit soluţii. De aceea eu sunt convins că şi noi avem şansa să găsim soluţii pentru că vor fi nevoi. Anul trecut am simţit acest lucru", a subliniat ministrul Agriculturii.

Adrian Oros a mai spus că provocarea rămâne cum integrăm nevoile agriculturii româneşti în acest "Green Deal".

Pactul Ecologic European urmăreşte practicarea unei agriculturi mai responsabile faţă de cele două resurse naturale vitale, solul şi apa, dar şi faţă de consumator.

"Provocarea rămâne cum integrăm nevoile noastre, ale agriculturii româneşti în acest 'Green Deal'? Pentru că fiecare ştie ce nevoi are în domeniul lui, la el acasă... De când a apărut acest concept 'Green Deal' - şi de când am început să dialoghez cu colegii mei din minister, cu agricultorii, cu cei din industria alimentară, am început să simplific în mintea mea ce ar trebui să însemne acest 'Green Deal', ce se doreşte prin acest 'Green Deal'. Mi-am făcut aşa, o definiţie simplă. Eu cred că este vorba despre o agricultură mai responsabilă în care utilizăm două resurse vitale pe care le-am moştenit: apa şi solul. Trebuie să le lăsăm cât mai puţin afectate de ceea ce facem noi, dar, în acelaşi timp, să producem alimente mai sănătoase pentru consumator, la preţuri decente, dar fără să afectăm viabilitatea fermierului", a mai spus ministrul Agriculturii.

Acesta a precizat că "nu va fi foarte uşor să găsim echilibru decât printr un dialog foarte responsabil şi pe nişte analize foarte pertinente".

"Trebuie să ne gândim şi la consumator şi la ceea ce se întâmplă cu aceste două resurse dar trebuie să ne gândim şi la actorul principal, la fermier - şi nu va fi foarte uşor să găsim echilibru decât printr-un dialog foarte responsabil şi pe nişte analize foarte pertinente. Trebuie să recunoaştem, de asemenea, că încă agricultura românească nu este consolidată şi noi pornim acest Program Naţional Strategic cu un handicap în unele domenii faţă de alte ţări chiar dacă după 2007 mai ales s-au întâmplat lucruri extraordinare în unele domenii de activitate în agricultură. Mai avem zone unde este mult de lucru. (...) Acest 'Green Deal' a venit probabil ca o necesitate la a opri efectele nefaste ale schimbărilor climatice, la a diminua schimbările climatice. Noi, anul trecut, am simţit într-o anumită zonă a ţării, una din consecinţele nefaste ale schimbărilor climatice şi anume seceta", a mai spus Oros.

Ministrul Agriculturii a adăugat că nici anul acesta nu va fi uşor "venind după un an greu, cu o pandemie, cu o secetă, cu o criză sanitară care nu s-a finalizat şi care are impact negativ şi în situaţia economică a Europei, dar şi a ţării noastre".

"Nici anul acesta nu va fi uşor venind după un an greu, cu o pandemie, cu o secetă, cu o criză sanitară care nu s-a finalizat şi care are impact negativ şi în situaţia economică a Europei dar şi a ţării noastre de aceea trebuie mai mult decât oricând probabil anul acesta să avem o capacitate de dialog, de discernământ şi de rezonabilitate dar în acelaşi timp să ştim să găsim căile cele mai bune de a ieşi din criza aceasta", a mai spus Oros. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)