Economia României nu va beneficia de şansa unei redresări sustenabile, precum şi de energie la preţuri competitive în următoarele decenii, fără o creştere semnificativă a ritmului de absorbţie a fondurilor europene, de minimum trei ori faţă de ritmul actual, şi fără luarea în considerare a finanţării pentru integrarea tehnologiilor verzi, inclusiv pe bază de hidrogen, avertizează Horvath & Partners.

Reprezentanţii companiei de consultanţă în management consideră că actorii privaţi trebuie implicaţi în elaborarea strategiilor de utilizare a fondurilor europene, inclusiv de valorificare a potenţialului energiilor verzi. Obiectivul ar trebui să fie mărirea capacităţii de absorbţie pentru ca România să poată utiliza, în proporţie de 100%, fondurile europene care i-au fost alocate prin bugetul multianual, de 80 miliarde de euro, din care 33,4 miliarde sunt destinate Planului Naţional de Redresare şi Recuperare.

Potrivit unui comunicat al companiei, rolul central al energiei verzi a fost subliniat din nou în 2020, prin acordul Green Deal, axat pe dezvoltarea unei economii competitive şi sustenabile, în noul context economic afectat de pandemie. Principalele ţinte ale acestuia, până în 2030, vizează creşterea eficienţei energetice cu 32,5%, majorarea ponderii resurselor regenerabile de energie cu 32% şi scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55%.

Compania menţionează că, în ultimii ani, România a înregistrat unul dintre cele mai mari preţuri ale energiei electrice din Uniunea Europeană pe piaţa en-gros, având în 2018 cel mai ridicat al patrulea preţ, după Cipru, Grecia şi Spania, conform statisticilor Eurostat. Aceeaşi tendinţă s-a păstrat şi în 2019, majorarea fiind de aproximativ 20%, după o creştere de 16% în 2018, în condiţiile unei cereri constante. Reprezentaţii Horvath & Partners consideră că, dacă lipsa de competitivitate a preţurilor energiei electrice se păstrează pe termen lung, aceasta riscă să afecteze competitivitatea tuturor industriilor.

"Cred că România trebuie să declare prioritate zero absorbţiei integrale a fondurilor europene avute la dispoziţie, precum şi utilizarea acestora în domeniile care creează competitivitate pe termen lung. Între priorităţi se află digitalizarea şi energia regenerabilă, inclusiv tehnologiile emergente adiacente, în principal hidrogenul, care ar trebui să determine preţuri competitive ale energiei electrice în circa un deceniu şi să poată asigura atât securitatea energetică, cât şi un impuls major pentru economia locală. Tocmai de aceea, este vital ca, în cel mai scurt timp, ţara noastră să pună la punct o Strategie Naţională eficace de utilizare a fondurilor europene şi paşii prin care se va asigura absorbţia integrală a acestora. Nu este doar sarcina autorităţilor să întocmească un astfel de program, ci trebuie angrenate şi companiile, inclusiv cele private, întregul mediu de afaceri care este direct interesat de clarificarea şi găsirea celor mai adecvate răspunsuri la provocările actuale. Horvath & Partners are în plan susţinerea şi implicarea într-un astfel de demers, atât prin prisma activităţii de consultanţă de management, cât şi a experienţei de peste patru decenii în derularea a numeroase proiecte locale şi regionale, inclusiv în ceea ce înseamnă tehnologia hidrogenului", a explicat Kurt Weber, director general al Horvath & Partners România.

Potrivit acestuia, este nevoie de o implicare a companiilor din toate sectoarele de activitate, cu precădere din domenii ca infrastructura energetică. Aceste sectoare au avut de suferit în trecut din cauza lipsei cronice de investiţii, mai ales în zona de generare.

"O industrie energetică depăşită tehnologic per ansamblul ei, loveşte puternic competitivitatea tuturor industriilor care au o pondere semnificativă a energiei electrice în costul de fabricare a produselor. Fără energie curată, care să acopere necesităţile şi care să fie oferită la preţuri competitive, lanţul de valoare al oricărei economii nu poate determina un avantaj competitiv sustenabil", a mai punctat Kurt Weber.

Hidrogenul verde este o şansă pe care România nu ar trebui să o rateze, se atrage atenţia în comunicat.

"Chiar dacă tehnologiile pe bază de hidrogen verde nu sunt încă la maturitate, iar în prezent hidrogenul produs din combustibili fosili are un cost de 2-3 ori mai mic, ele reprezintă viitorul în energie. Strategia la nivel mondial, pe care o urmează atât Uniunea Europeană cât şi ţări ca SUA, Japonia, Coreea de Sud sau China, este ca, în circa zece ani, hidrogenul verde să poată fi produs pe scară largă şi la preţuri competitive. România trebuie să se implice în tehnologiile care produc şi utilizează hidrogen obţinut fără emisii sau prin captarea acestora, pentru a putea avea o poziţie în cursa tehnologiilor viitorului, pe bază de energie curată. Suntem în postura în care am putea avea avantajul competitiv de a fi una dintre puţinele ţări cu rezerve semnificative de gaz natural. Acesta, în combinaţie cu tehnologii de captare a carbonului, ar putea fi una dintre cele mai competitive tehnologii de producere a hidrogenului albastru, adică hidrogen fără emisii de gaz de seră", a adăugat Weber.

Companiile româneşti au limitări în a face transferul tehnologic în multe domenii, iar una dintre temele mari ale Green Deal este producţia de hidrogen fără emisii şi beneficiile pe care le-ar aduce. Noua Strategie a Hidrogenului în UE a fost lansată în iulie 2020 şi îşi propune ca până în 2030 să majoreze capacitatea de producţie a hidrogenului verde de la 6GW, cât este în prezent, la 80GW. În afară de contribuţia masivă la decarbonizarea proceselor industriale şi a sectoarelor economice poluante, această strategie poate rezolva stocarea de energie care este esenţială pentru dezvoltarea resurselor regenerabile. Investiţiile totale necesare pentru acest proces sunt de ordinul a 220 - 340 miliarde de euro, până în 2030.

Încă de la jumătatea lui 2020, Horvath & Partners a lansat o iniţiativă de amplă consultare a mediului de afaceri, inclusiv a celui din România, prin care a discutat cu un număr semnificativ de top manageri din companii din toate domeniile de activitate. Majoritatea consideră că priorităţile momentului sunt digitalizarea şi decarbonatarea, alături de realinierea strategiilor şi adaptarea la noi modele de business, care să răspundă provocărilor actuale.

"Există companii, printre care se numără şi Horvath & Partners, care pot oferi experienţa acumulată deja şi cunoştinţe specifice, pentru a sprijini elaborarea unei Strategii Naţionale a Hidrogenului, până la susţinerea proiectelor marilor companii sau accesul cu aceste proiecte la finanţările UE pentru dezvoltare tehnologică. Indiferent că vom fi şi noi în linia întâi sau nu, trebuie să ţinem cont că majoritatea membrilor UE au deja strategii avansate şi îşi propun să aloce miliarde de euro în susţinerea acestora. Astfel, Germania a anunţat alocarea de fonduri în valoare de 9 miliarde de euro, iar Franţa, de 2 miliarde de euro, pentru dezvoltarea tehnologiilor de producţie a hidrogenului Danemarca şi Olanda joacă în altă ligă, cu proiecte care se derulează deja la scară industrială. Este în mod cert momentul ca România să depună eforturi substanţiale pentru a ajunge în elita tehnologică a UE, prin adoptarea unei Strategii şi a unui Plan al Hidrogenului verde, care să permită companiilor locale să concureze cu şanse egale în această cursă tehnologică, în a cărei coadă nu ne permitem să rămânem. În prezent, această temă se află printre primele din agenda Horvath & Partners în 2021 şi ne dorim să avem alături de noi cât mai multe companii de consultanţă specializată cu experienţă dovedită şi care pot sprijini real elaborarea unor strategii complexe, dar şi a proiectelor care să fie finanţabile din Fonduri UE", a conchis Weber.

Horvath & Partners este una dintre cele mai importante companii internaţionale, independente, de consultanţă în management, prezentă şi pe piaţa din România, începând cu 2005. Pe piaţa din România, Horvath & Partners oferă o gamă largă de servicii de consultanţă în domeniul managementului performanţei şi optimizarea performanţei organizaţiilor private şi publice: de la management strategic şi inovaţie, managementul proceselor şi organizare, până la controlling, managementul operaţiunilor şi achiziţiilor, training-uri, consultanţă în vânzări şi IT. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)