Propunerile ministrului Muncii şi Protecţiei Sociale privind modificarea legislaţiei pentru munca flexibilă îi transformă pe angajaţi în marionete la dispoziţia permanentă a angajatorilor, susţin reprezentanţii Blocului Naţional Sindical (BNS).

Organizaţia sindicală se declară îngrijorată de declaraţiile ministrului de resort, Raluca Turcan, privind intenţia de a modifica OUG 132/2020, prin extinderea pe perioadă nedeterminată a măsurii, prin includerea posibilităţii ca angajatorul să anunţe salariatul de pe o zi pe alta dacă îl va chema la muncă ziua următoare şi prin acordarea către angajator a dreptului de a reduce programul de lucru al salariatului cu până la 80% din programul zilnic, săptămânal sau lunar.

"Prin aceste propuneri doamna ministru Turcan subminează chiar raţiunea de a fi a OUG 132/2020, aşa cum este aceasta descrisă chiar în preambulul ordonanţei. În textul ordonanţei se menţionează - 'având în vedere instituirea stării de urgenţă, a stării de alertă sau a altei situaţii excepţionale care produce efecte negative asupra raporturilor de muncă, se impune necesitatea reglementării unor măsuri atât pentru protejarea şi sprijinirea angajatorilor, cât şi pentru asigurarea unui nivel de protecţie adecvată angajaţilor'. Ordonanţa vorbeşte de protejarea ambelor părţi ale unui raport de muncă, angajator şi angajat, în contextul limitărilor activităţii socioeconomice ca efect al pandemiei. Modificarea propusă de doamna ministru şterge din acest instrument interesele angajaţilor, atât sub aspectul protecţiei sănătăţii şi siguranţei acestora, cât şi din punct de vedere al sprijinirii mijloacelor de subzistenţă pentru aceştia. Pentru doamna ministru interesele salariaţilor în această ecuaţie pur şi simplu nu contează, pentru că altfel nu înţelegem de ce asigură cadrul legislativ necesar pentru a-i transforma în 'marionete' la dispoziţia permanentă a angajatorilor", se precizează în comunicatul BNS transmis vineri AGERPRES.

Organizaţia sindicală argumentează că modificările care au rolul de a îi sprijini pe angajatori îi afectează pe angajaţi.

"Doamna ministru ne comunică în fapt modul în care intenţionează să sprijine angajatorii. Ce nu spune public doamna Turcan în declaraţiile sale este despre cei care vor suporta costurile acestei măsuri. Avem noi însă răspuns la această posibilă întrebare. Există certitudinea că aplicând măsurile asumate de doamna Turcan, mediul de afaceri nu va suporta niciun cost şi nici un risc, o spune chiar doamna ministru (...) Mai rămân în ecuaţie două entităţi care cu siguranţă vor suporta costul acestei măsuri: cu certitudine salariatul care se va vedea cu salariul diminuat într-o proporţie mai mare decât în prezent (în prezent primea un salariu ce nu putea fi mai mic de 85% din salariul din contractul de muncă, după introducerea modificărilor propuse salariul angajatului va putea fi diminuat până la 80% din salariul prevăzut în contractul de muncă); populaţia în general şi în special generaţiile următoare, având în vedere că finanţarea acestei măsuri se asigură din împrumuturi, accelerând ritmul de creştere a datoriei publice", se mai spune în comunicatul BNS.

Blocul Naţional Sindical apreciază că patronatele ar trebui să contribuie financiar suplimentar, o dată ce acestea îşi doresc permanentizarea legislaţiei privind munca flexibilă.

"Locurile de muncă nu sunt de fapt protejate, sunt finanţate doar temporar de la buget, în fapt suportate de întreaga societate în ansamblu. Îi comunicăm doamnei ministru Turcan, cu toate că ar fi trebuit să ştie acest lucru încă de anul trecut, din timpul dezbaterilor pe OUG 132, că acest concept de Kurzarbeit care se aplică în Germania de zeci de ani este susţinut financiar de mediul de afaceri (prin suportarea unei părţi consistente din contribuţiile de asigurări sociale), aşa că dacă tot vrea să permanentizeze acest mecanism ar trebui să propună şi o contribuţie pe care întreg mediul de afaceri să o suporte pe perioadă nedeterminată", se precizează în comunicatul BNS.

Totodată, Blocul Naţional Sindical solicită tuturor organizaţiilor sindicale să se pregătească de acţiuni de protest, ca reacţie la viteza cu care ministrul Muncii intenţionează să modifice legislaţia privind munca flexibilă.

"Până una-alta, aceste măsuri ce vizează modificările Codului Muncii, ar fi trebuit să fie discutate în cadrul mecanismului de dialog tripartit care implică şi reprezentanţii lucrătorilor (...). Graba suspectă a doamnei ministru ne obligă să facem apel la toate organizaţiile sindicale, indiferent de domeniul de activitate în care-şi desfăşoară activitatea, să se pregătească de acţiuni de protest. Mai mult, din punctul nostru de vedere declaraţiile doamnei ministru reprezintă un derapaj grav în funcţionarea dialogului social, în condiţiile în care în fiecare an din ultimii 3 Comisia Europeană cere României să îmbunătăţească situaţia dialogului social. Tocmai de aceea vom sesiza Confederaţia Europeană a Sindicatelor dar şi instituţiile europene cu privire la acest comportament abuziv", concluzionează BNS în comunicatul citat.

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a anunţat joi că va trimite Parlamentului mai multe amendamente care să flexibilizeze măsura privind reducerea timpului de lucru, prevăzută prin OUG 132/2020.

"(...)Ministerul Muncii va trimite la Parlament, în cursul zilei de mâine, amendamentele pe care le-am formulat în acest sens, cu rolul de a flexibiliza măsura referitoare la reducerea timpului de muncă. Voi solicita dezbaterea proiectului de lege în procedură de urgenţă, pentru a veni astfel în sprijinul companiilor care se confruntă cu situaţii dificile şi care vor să acceseze această formă de sprijin", a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

Raluca Turcan a precizat, într-un comunicat remis AGERPRES, că una dintre propuneri vizează o reducere cu 80% a timpului de lucru, faţă de 50% în prezent. Ea a explicat, în context, că amendamentele care vor flexibiliza măsura cunoscută drept kurzarbeit vizează întreg mediul de afaceri pentru că scopul este păstrarea locurilor de muncă. Totodată, ministrul Muncii a precizat că autorităţile intenţionează să ofere posibilitatea ca programul de lucru să poată fi modificat ori de câte ori situaţia o impune, dar angajatorul va fi obligat să justifice de fiecare dată această schimbare.

Potrivit Ordonanţei 132/2020, angajatorii ale căror companii înregistrează scăderi ale comenzilor din cauza crizei provocate în urma pandemiei şi care reduc programul de lucru al angajaţilor (kurzarbeit) beneficiază de subvenţionarea salariilor angajaţilor. AGERPRES(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Mariana Nica)AGERPRES/(AS - autor: George Coman; editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)