Sistemul de sămânţă ţărănească reprezintă o soluţie la criza climatică şi un mijloc de a dezvolta în mod real economia locală, iar ţăranii trebuie să fie recunoscuţi ca producători de sămânţă, susţine Ramona Duminicioiu, reprezentant al Comitetului de Coordonare a Asociaţiei ţărăneşti Eco Ruralis.

"Sistemul de sămânţă ţărănească reprezintă o soluţie la criza climatică şi reprezintă un mijloc de a dezvolta în mod real economia locală. Dacă oamenii pot trăi din producţia de sămânţă, tinerii se simt mai încurajaţi să înceapă un proiect agricol sau să continue un proiect agricol al familiei, şi avem nevoie de astfel de soluţii. Sunt oportunităţi de dezvoltare în mediul rural dincolo de construcţiile de drumuri. În prezent, nu prea există din păcate prea multe propuneri şi proiecte de dezvoltare a economiei rurale. Credem ca acestea ar putea să fie de un real sprijin", a declarat, marţi, Ramona Duminicioiu, la un webinar privind protejarea seminţelor ţărăneşti şi a agrobiodiversităţii din România.

Ea a precizat că Eco Ruralis lucrează de 10 ani în recuperarea, producţia şi răspândirea soiurilor tradiţionale de seminţe, iar în fiecare primăvară este organizată o campanie de distribuţie, care se bucură de foarte multă popularitate şi susţinere din partea ţăranilor de pretutindeni.

"Despre cât sunt de nutritive, cât sunt de sănătoase şi cât sunt de adaptate mediului înconjurător aceste seminţe, ţăranii după cum ştiţi, din cauza sărăciei, dar şi din alte motive, folosesc cantităţi de chimicale mult mai mici decât se folosesc în sistemul industrial. Ceea ce ne dorim noi, ţăranii, este să fim recunoscuţi pentru cunoştinţele noastre, pentru resursele genetice pe care le-am menţinut până acum, să fim recunoscuţi ca producători de sămânţă. Vrem să avem acces la piaţă cu seminţele noastre şi pentru ca toate astea să se întâmple, e nevoie ca împreună cu factorii de decizie să creăm un cadru legislativ paralel cu cel existent, care să recunoască caracteristicile seminţelor tradiţionale şi modul nostru de producţie. Avem nevoie de alianţe şi de sprijin pentru că singuri nu avem cum să reuşim", a transmis reprezentanta Asociaţiei Eco Ruralis.

Potrivit acesteia, deşi România are o populaţie rurală de circa 46%, milioane de oameni care lucrează în agricultură se află într-o situaţie vulnerabilă, marginalizaţi de politicile publice şi de cei care iau decizii.

"România are norocul că este una dintre cele mai importante ţări agricole din UE şi am spune noi cea mai importantă ţară a comunităţilor ţărăneşti din Europa. Avem o populaţie de 46% rurală, avem milioane de oameni care lucrează în agricultură sunt oameni aflaţi într-o situaţie vulnerabilă, în primul rând în sărăcie, marginalizaţi de politicile publice, marginalizaţi de cei care iau decizii de-al lungul timpului în mod istoric, discriminaţi de legislaţia actuală. De exemplu, nu avem voie să ne producem şi să ne vindem propriile noastre seminţe păstrate din generaţie în generaţie, pentru că legislaţia actuală le exclude şi ne forţează să funcţionăm într-o economie invizibilă bazată pe schimb, să producem doar pentru consum propriu. Sunt probleme pe care vrem să le schimbăm, dar avem nevoie de mult efort şi foarte mare susţinere în societate, avem nevoie să fie alături de noi cei din mediul academic, avem nevoie de cetăţeni şi de consumatori. Primul pas este să facem problema noastră cât mai bine înţeleasă, să o explicăm cât mai clar", a menţionat aceasta.

Ramona Duminicioiu a susţinut că în cazul seminţelor moderne există numeroase instrumente internaţionale la care s-a aliniat şi România, dar şi propria lor reglementare de producţie şi vânzare, în timp ce soiurile tradiţionale nu au o reglementare specifică în ceea ce priveşte vânzarea, ci doar una pentru conservare, acestea fiind considerate "piese de muzeu".

"Sunt mai multe tipuri de seminţe care se produc la nivel naţional. În primul rând avem seminţele moderne care au fost produse şi lansate de revoluţia verde, soiuri hibride, Organisme Modificate Genetic, aceste tipuri de seminţe au propria lor reglementare, producţia şi vânzarea este reglementată foarte complex. Există numeroase instrumente internaţionale la care s-a aliniat şi România. Soiurile acestea au nişte caracteristici şi respectă nişte criterii total diferite de cealaltă mare categorie de seminţe: soiurile tradiţionale, locale. Acestea nu au reglementare specifică în ceea ce priveşte vânzarea ci doar în ceea ce priveşte conservarea. Ele sunt considerate piese de muzeu, care se conservă în mod special pentru a se folosi ca bază pentru crearea de hibrizi, pentru crearea de seminţe moderne", a subliniat reprezentanta Asociaţiei Eco Ruralis.

Referitor la piaţa seminţelor din România, respectiv cantitatea de seminţe care se vinde la nivel naţional, deşi nu există foarte multe studii, Ramona Duminicioiu afirmă că din datele colectate de la MADR rezultă că în România sunt mii de agenţi economici înregistraţi ca producători de seminţe, dintre care şi mulţi fermieri mijlocii, dar care sunt de fapt "nişte utilizatori de tehnologie şi sămânţă modernă care este înregistrată de stat prin instituţiile abilitate".

"Ei nu folosesc seminţe ţărăneşti, nu folosesc seminţe vechi pe piaţă şi în producţia certificată de sămânţă. Avem multe companii multinaţionale care activează în producţia de sămânţă, pentru că se produce multă sămânţă industrială pentru export, în special în Europa de Est şi fostele ţări sovietice. Pe lângă piaţa oficială există o altă dinamica, un circuit informal al seminţelor, unde se petrec multe schimburi la nivel comunitar, schimburi între vecini, sate, comune, schimb între ei. Există, de asemenea, pe lângă piaţa asta ţărănească, locală, natural organizată, grupuri informale pe Facebook, există proiecte şi iniţiative care promovează schimbul de seminţe şi idei prin care oamenii să se întoarcă la originea hranei şi să înveţe din nou cum se folosesc aceste seminţe şi cum se salvează", a explicat Ramona Duminicioiu.

Asociaţia ţărănească Eco Ruralis, împreună cu Academia de la Geneva, au organizat marţi webinarul privind oportunităţile şi obstacolele în implementarea Dreptului la Seminţe conform Declaraţiei ONU pentru Drepturile Ţăranilor şi ale altor persoane care lucrează în mediul rural în România.

Evenimentul şi-a propus să dezbată oportunitatea pe care Declaraţia ONU pentru Drepturile Ţăranilor o reprezintă în protejarea seminţelor ţărăneşti, a agrobiodiversităţii şi a milioanelor de ţărani şi ţărănci din România. Această Declaraţie este un instrument unic la dispoziţia statelor lumii pentru a reface balanţa inegalităţii sociale dintre rural şi urban, fiind necesară mai mult ca niciodată recunoaşterea rolului esenţial îndeplinit de ţărani în societate, ca păstrători de seminţe ţărăneşti, producători de hrană şi menţinători ai biodiversităţii agricole.

Declaraţia ONU pentru Drepturile Ţăranilor a fost aprobată în 2018 după ce au fost negociate aceste drepturi timp de 17 ani la nivel internaţional şi în Consiliile pentru drepturile omului. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)