Aproape jumătate dintre români (46%) vor economisi bani anul acesta, faţă de 33%, anul trecut, întrucât au aşteptări pesimiste, arată un sondaj realizat de IRSOP, remis, luni, AGERPRES.

Aşteptările economice pesimiste ale populaţiei şi înclinaţia slabă spre consum vor tempera inflaţia, dar nu favorizează creşterea economiei, spun autorii studiului.

"Românii pun frână la consum. Numai 31% spun că anul trecut au cheltuit ceva mai mult decât în alţi ani, 47% au cheltuit cam la fel, iar 22% mai puţin. În acest an, 41% cred că vor cheltui mai mult, 38% la fel ca anul trecut, iar 19% mai puţin. Când vorbesc despre cheltuieli, oamenii includ atât cheltuielile necesare, cât şi pe cele discreţionare pe care toţi le facem din venitul disponibil, după ce achităm obligaţiile curente. Înseamnă că atunci când cred că vor cheltui mai mult în viitor, ei presupun şi o posibilitate de scumpire a vieţii. De altfel, 55% cred că în 2021 cheltuielile lor necesare sau zilnice vor fi ceva mai mari, 33% se aşteaptă că vor fi cam la fel şi numai 10% au motive să creadă că vor fi mai mici. Frânarea consumului se vede cel mai bine la cheltuielile discreţionare", se arată în comunicat.

Astfel, 37% se gândesc pentru acest an la un concediu în ţară, 32% vor să cumpere un bun de lungă durată pentru casă şi 37% şi-ar renova locuinţa.

Doar 19% se gândesc la un concediu un afara ţării şi 8% şi-au planificat să cumpere o maşină.

De asemenea, 9% dintre români vor să-şi cumpere o locuinţă, 5% se gândesc să înceapă o afacere şi 4% vor să facă un credit.

Consumul ar putea fi mai mare dacă oamenii ar avea bani mai mulţi. Când veniturile cresc, ei cumpără mai multe bunuri şi servicii, precum şi cantităţi mai mari din ceea ce cumpără de obicei. Numai că majoritatea românilor nu se aşteaptă ca veniturile lor să crească în 2021: 54% spun că încasările vor fi similare cu cele de anul trecut, 17% spun că vor fi mai mici, iar 27% cred că vor fi mai mari, potrivit studiului.

"Economiştii cred că gospodăriile au rămas cu bani disponibili după restricţiile de anul trecut, iar odată cu relaxarea va urma o avalanşă de cheltuieli care ar putea să aprindă inflaţia. Datele noastre nu confirmă această ipoteză", spun reprezentanţii IRSOP.

Preţurile contează în estimarea cheltuielilor viitoare. Dacă preţurile rămân pe loc, oamenii îşi pot permite să cumpere mai mult fără să renunţe la alte alternative. Costul oportunităţii este mic, spun economiştii, ceea ce încurajează cheltuielile. Dar populaţia nu crede că preţurile vor fi stabile.

Aproape două treimi (63%) se aşteaptă că preţurile vor creşte mult, iar 30% anticipează o creştere ceva mai potolită.

Când au impresia că vor plăti mai mult în viitor, oamenii ori cumpără în avans ca să bată inflaţia, ceea ce nu e cazul la noi pentru că veniturile sunt mici, ori reduc cheltuielile ca să se protejeze.

Când incertitudinea persistă, iar oamenii se aşteaptă la stagnare sau la înrăutăţirea vieţii ei răspund nu numai prin reducerea cheltuielilor discreţionare, ci şi prin trecerea la economisirea de protecţie. În pofida crizei medicale, 33% spun că anul trecut au reuşit să economisească bani, iar în anul curent aproape jumătate din români (46%) spun că au intenţia să pună un ban de-o parte.

Şi cum vom trăi de fapt în 2021? "Pentru cei mai mulţi, îmbunătăţirea vieţii pare să rămână un vis. Mai mult de două treimi (69%) cred că bunăstarea se duce în jos, iar 21% se aşteaptă la un nivel de viaţă cel mult stabil. Viitorul influenţează prezentul. Cheltuielile pe care oamenii le fac azi ţin cont de ce va fi mâine. Dacă anticipaţiile despre preţuri, venituri şi bunăstare sunt pesimiste oamenii îngustează plaja de scopuri investiţionale, reduc cheltuielile la toate nivelurile de preţ şi încearcă să economisească mai mult. Vestea bună e că scade pericolul de inflaţie. Vestea mai puţin bună este că economia în ansamblu începe să sufere din lipsă de cerere", se mai arată în studiu.

Pentru acest sondaj, IRSOP a intervievat telefonic 810 persoane în perioada 18-28 ianuarie 2021. Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia rezidentă în vârstă de peste 18 ani din România. Toleranţa de eşantionare este plus/minus 3,5%.

Sondajul a fost finanţat de IRSOP, un institut independent de cercetare şi consultanţă. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)