Capitalul de lucru necesar pentru a relua ciclul de producţie nu poate fi asigurat fără măsuri de sprijin rapide, respectiv despăgubiri pentru culturile de primăvară calamitate de seceta 2020, susţin reprezentanţii Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare (AAC), într-o scrisoare transmisă premierului Florin Cîţu şi ministrului Finanţelor Publice, Alexandru Nazare.

Potrivit unui comunicat remis vineri AGERPRES, Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare atrage atenţia asupra necesităţii adoptării bugetului consolidat, respectiv bugetului solicitat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, care include şi sumele necesare efectuării plăţilor reprezentând despăgubiri pentru culturile de primăvară care au fost afectate de seceta pedologică a anului 2020.

"Referitor la situaţia fermierilor români afectaţi de seceta pedologică la culturile de primăvară, Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare revenim în atenţia dumneavoastră pentru a ne exprima temerile cu privire la posibilitatea ca plata acestor ajutoare de stat să nu se realizeze în urma adoptării Legii bugetului de stat pentru 2021, respectiv bugetului solicitat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR. Din întâlnirea pe care am avut-o la sediul MADR în data de 26.01.2021 cu domnul ministru Adrian Oros, înţelegem că a fost transmis către Ministerul Finanţelor proiectul de buget MADR şi care include sumele necesare efectuării plăţilor pentru aceste despăgubiri. Tot din discuţiile cu domnia sa, am fost informaţi că au fost afectate aproximativ 1,2 milioane de hectare de culturi de primăvară, iar efortul bugetar estimat este de aproximativ 1 miliard de lei", se menţionează în documentul transmis de LAPAR.

Potrivit sursei citate, reprezentanţii Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare atrag atenţia că riscul major, în eventualitatea neaprobării sumelor solicitate de MADR de la bugetul de stat necesare plăţii acestor despăgubiri, este de a nu cultiva o suprafaţă de aproximativ 1 milion de hectare de teren agricol ca urmare a incapacităţii de reluare a ciclului de producţie.

"Înţelegem că Ministerul de Finanţe, în calitate de ordonator principal de credite, are ca obiectiv recuperarea sumelor date cu titlu de ajutor de stat, prin şi taxe şi impozite plătite de contribuabili, motiv pentru care vă atragem respectuos atenţia că riscul major, în eventualitatea neaprobarării sumelor solicitate de MADR de la bugetul de stat necesare plăţii acestor despăgubiri, este de a nu cultiva o suprafaţă de aproximativ 1 milion ha teren agricol, ca urmare a incapacităţii de reluare a ciclului de producţie. Circa 20% din fermierii care aveau încheiate contracte forward pe 30-35% din producţia medie multianuală au şi acum de achitat penalităţi cuprinse între 200 şi 700 de lei/tonă nerealizată/nelivrată pentru că nu au avut ce recolta din cauza secetei pedologice severe", susţine Alianţa.

În paralel, spune AAC, organizaţiile membre lucrează cu o companie privată, specializată, la conceperea şi punerea în piaţă a unui produs de asigurare pentru riscuri catastrofice, pentru a preveni situaţiile similare de despăgubiri, blocaje economice, riscul de lăsa terenurile necultivate şi de a trimite salariaţii în şomaj.

"Pentru menţinerea viabilităţii fermelor şi cunoscând faptul că majoritatea agricultorilor nu sunt capitalizaţi, achiziţionează inputurile cu plata la recoltă, vin după un an greu 2020 şi nu au perspective de finanţare, singura lor şansă de a reveni pe linia de plutire este să primească despăgubirile aferente culturilor de primăvară calamitate, în regim de urgenţă. Sumele propuse a fi acordate sub forma despăgubirilor, deşi sunt maximum 40% din cheltuielile efectuate, intră în circuitul economic, având efect benefic asupra întregii economii", se mai arată în document. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)