Mai mult de jumătate dintre persoanele în vârstă de 16-74 ani care au folosit internetul în ultimele 3 luni, în anul 2020, şi-au luat măsuri pentru a preveni accesul la datele personale pe internet, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Dintre acestea, mai mult de 7 din 10 au citit politica de confidenţialitate înainte de a furniza date cu caracter personal, 50,8% au limitat accesul la profilul sau conţinutul de pe site-urile reţelelor de socializare, 47,8% au refuzat permiterea utilizării datelor cu caracter personal în scopuri publicitare, iar 45,1% au restricţionat sau au refuzat localizarea geografică, în timp ce doar o persoană din 10 a verificat securitatea site-ului web unde a furnizat date cu caracter personal.

Din analiza pe grupe de vârstă, se observă că cei mai mulţi utilizatori de internet care au luat măsuri de a gestiona accesul la datele personale în mediul online au provenit din grupa de vârstă de 16-34 ani (respectiv 3 din 5 persoane), urmaţi de grupa de vârstă 35-54 de ani (mai mult de jumătate dintre ei).

Potrivit reprezentanţilor INS, nivelul de instruire s-a reflectat în gradul de preocupare legat de administrarea accesului la datele personale pe internet, mai puţin de 4 din 5 dintre cei cu studii superioare şi-au luat măsuri de prevenţie, comparativ cu cei circa jumătate care au studii medii sau cu cei de peste o treime cu nivel de instruire scăzut.

Pe medii de rezidenţă, ponderea utilizatorilor din urban care doresc să prevină accesarea informaţiilor personale de pe web a fost mai mare cu 10,3 puncte procentuale decât cel din mediul rural.

Totodată, circa jumătate (49,1%) dintre utilizatorii care au accesat un site web în ultimele 3 luni cunoştea că se utilizează cookie-uri ce urmăresc activitatea pe internet în scopul realizării unui profil pentru fiecare utilizator şi al difuzării de publicitate personalizată. Peste 7 din 10 persoane dintre cei cu pregătire superioară aveau informaţii despre tehnologiile de tip cookie, pe când printre cei cu pregătire medie doar o proporţie de 46%, iar dintre cei cu nivel scăzut de instruire doar 36,9% aveau astfel de cunoştinţe.

Diferenţa dintre ponderea celor ce cunoşteau rolul fişierelor cookie descărcate de browsere de pe site-urile web din mediul urban a fost cu 12,8 puncte procentuale mai mare faţă de cel din rural.

Într-o proporţie de 16,6%, utilizatorii de internet în ultimele 3 luni au ştiut să modifice setările din browser-ul de internet cu intenţia de a preveni sau a limita cookie-urile pe oricare dintre dispozitivele lor. Intervenţia în setările motorului de căutare cu scopul de a reduce accesul cookie-urilor, au făcut-o 32,6% dintre persoanele cu instruire superioară, iar printre cei cu instruire medie şi scăzută, proporţiile sunt mai reduse (13,4%, respectiv 12,4%).

Legat de îngrijorarea că activitatea online este monitorizată în vederea difuzării de publicitate personalizată, s-a remarcat că 56,8% dintre persoanele în vârstă de 16-74 ani, care au navigat pe internet în ultimele 3 luni, nu şi-au exprimat îngrijorarea sub acest aspect, 37% au fost oarecum îngrijorate, iar 6,2% au fost foarte îngrijorate de acest aspect.

De asemenea, cercetarea INS mai semnalează că, dintre utilizatorii care au accesat internetul în ultimele 3 luni, 14% au avut abilitatea de a folosi programe (software) care să limiteze capacitatea de a le fi urmărite activităţile pe internet.

Pe regiuni de dezvoltare se remarcă diferenţa mare între regiunea Bucureşti-Ilfov unde aproape un sfert dintre utilizatorii de internet folosesc programe software care reduc posibilitatea de a le fi urmărite activităţile pe internet şi regiunea Nord-Vest, unde aceste programe sunt utilizate de mai puţin de 10% dintre utilizatori. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Gherasi, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)