Cele mai importante trei riscuri la adresa companiilor din România sunt pandemia, întreruperea activităţii şi impredictibilitatea legislativă reiese din concluziile cercetării Allianz Risk Barometer 2021, publicate marţi.

Pe de altă parte, la nivel global, în 2021 pandemia COVID-19 reprezintă ameninţarea numărul 1 în 16 ţări şi se află printre cele mai mari trei riscuri de pe toate continentele şi în 35 ţări din cele 38 analizate de Allianz. În acest context, Japonia, Coreea de Sud şi Ghana sunt singurele ţări în care pandemia nu se regăseşte în top 3 riscuri pentru companii.

Potrivit sursei citate, deteriorarea condiţiilor de piaţă (locul 4, plus 19%) urcă în topul riscurilor din 2021, reflectând astfel aşteptările privind creşterea numărului de insolvenţe ca urmare a pandemiei.

Din datele Euler Hermes, companie specializată în asigurări de credit comercial, vârful insolvenţelor este aşteptat în 2021, iar indicele global de insolvenţă ar putea atinge un nivel record şi o creştere de 35% până la sfârşitul acestui an, cu majorări maxime aşteptate în SUA, Brazilia, China şi principalele ţări europene.

Totodată, COVID-19 va stimula probabil o perioadă de inovaţie, va accelera adoptarea tehnologiei, dispariţia modelelor tradiţionale de business şi apariţia unor noi competitori. Riscurile din sfera macroeconomică (#8, plus 13%) şi riscurile politice (#10, plus 11%) s-au intensificat, de asemenea, în 2021, ca o consecinţă a pandemiei.

La nivel global, schimbările legislative şi de reglementare, dezastrele naturale, incendiile/exploziile şi schimbările climatice sunt riscurile care au trecut în plan secund, ca efect al direcţionării atenţiei pe limitarea impactului COVID-19.

Cât priveşte situaţia din Europa Centrală şi de Est, modificările legislative rămân o îngrijorare reală pentru companii, situându-se în topul primelor trei riscuri în ţări precum: România, Polonia, Bulgaria sau Ungaria. De altfel, în ţara noastră, pe podiumul riscurilor corporate găsim: pandemia, întreruperea activităţii şi impredictibilitatea legislativă.

La nivel general, circa 59% dintre participanţii la studiul Allianz au declarat că pandemia este principala cauză a întreruperii activităţii în acest an, urmată de incidentele cibernetice (46%), catastrofele naturale şi incendiile/exploziile (aproximativ 30%, fiecare).

"Îmbunătăţirea managementului continuităţii este principala acţiune a companiilor (62%), urmată de dezvoltarea unei reţele de furnizori alternativi sau multipli (45%), investiţiile în lanţurile de business digital (32%) şi selecţia mai bună a furnizorilor (31%), potrivit participanţilor la Allianz Risk Barometer 2021. Analizele AGCS arată că multe companii au realizat în pandemie că planurile de continuare a activităţii sunt cu mult depăşite de noutatea crizei. Planificarea continuităţii trebuie să devină holistică, mai funcţională şi mai dinamică. În plus, este necesară o monitorizare şi o măsurare a impactului scenariilor de pierdere extremă, actualizare şi testare constantă", susţin realizatorii cercetării publicată de Allianz.

În aceea ce priveşte riscul cibernetic, acesta este privit la un pericol semnificativ în multe ţări, inclusiv în: Brazilia, Franţa, Germania, India, Italia, Japonia, Africa de Sud, Spania, Marea Britanie şi SUA.

"Digitalizarea accelerată şi munca de la distanţă intensifică şi mai mult vulnerabilităţile din zona IT. La apogeul primului val de lockdown, din aprilie 2020, FBI a raportat o creştere de 300% a incidentelor IT, în timp ce costurile pentru economia globală generate de criminalitatea cibernetică au ajuns la peste 1.000 miliarde de dolari, în creştere cu 50% faţă de acum doi ani. Atacurile ransomware, cel mai frecevent tip de incidente cibernetice, cauzează pierderi din ce în ce mai mari şi devin mai sofistificate. Expunerea companiilor mari la astfel de atacuri puternice creşte de asemenea", se menţionează în raport.

De asemenea, riscurile macroeconomice au urcat până pe locul 8, iar riscurile politice revin în top 10 pentru prima dată din 2018 până în prezent.

"Evoluţia arată că tulburările civile, protestele şi revoltele au un impact deloc de neglijat asupra companiilor. Numărul, amploarea şi durata multor evenimente recente, inclusiv protestele Black Lives Matter, demonstraţiile din jurul alegerilor prezidenţiale din SUA, au fost excepţionale. Pe măsură ce consecinţele socio-economice ale crizei COVID-19 se disipează, este probabil ca tulburările politice şi sociale să reapară, în special în Europa şi America. Riscul determinat de schimbările de legislaţie şi de reglementare a făcut doi paşi în spate, coborând pe poziţia a treia pe poziţia a cincea", relevă datele Barometrului citat.

În acest an, catastrofele naturale au coborât în topul riscurilor de pe locul 4 pe 6, cauza principală fiind aceea că principala preocupare în prezent este pandemia de coronavirus. Pe plan secund au trecut şi schimbările climatice, dar şi-au conservat un loc în top 10 riscuri la nivel global.

Analiza privind riscurile globale în business, derulată anual de Allianz Global Corporate & Speciality (AGCS), include opiniile a 2.769 de experţi din 92 de ţări, inclusiv directori generali, manageri de risc, brokeri şi specialişti în asigurări. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)