Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit în acest an condamnări prin care România trebuie să plătească despăgubiri în valoare de 34,7 milioane de euro, iar 97% din această sumă (33,87 milioane de euro) reprezintă despăgubiri în dosare pierdute pentru nerespectarea dreptului de proprietate în România, se menţionează într-o analiză remisă miercuri de Asociaţia pentru Proprietate Privată (APP).

De asemenea, reprezentanţii asociaţiei susţin că în 2020 România a fost obligată să plătească despăgubiri mai mari decât în toţi ultimii zece ani la un loc.

"Într-un studiu realizat de Asociaţia pentru Proprietate Privată (APP România) se evidenţiază cauzele CEDO în care nerespectarea dreptului de proprietate a dus la condamnarea ţării noastre, iar raportat la cuantumul total al despăgubirilor din anul 2020, peste 97% au fost sume atribuite în astfel de dosare. Astfel, din 34.700.924 de euro (despăgubiri pe care România le are de plătit din condamnările de anul acesta), 33.874.800 de euro reprezintă sume stabilite în 10 hotărâri pronunţate de CEDO pentru nerespectarea dreptului de proprietate în România", se precizează în comunicatul remis de APP.

De asemenea, Asociaţia pentru Proprietate Privată susţine că în 2020 România a fost obligată să plătească despăgubiri mai mari decât în toţi ultimii zece ani la un loc.

Analiza aminteşte că CEDO a aşteptat, din anul 2010, ca problema proprietarilor cu imobile înstrăinate să fie reglementată prin legislaţia internă a României, însă cum în ultimii 10 ani problemele nu au fost soluţionate pe plan intern, instanţa europeană a trecut la analizarea dosarelor şi a stabilit că proprietarii ale căror imobile au fost înstrăinate chiriaşilor şi nu mai puteau fi restituite în natură trebuie să primească despăgubiri la valoarea actuală.

APP subliniază că dosarele au ajuns la CEDO după ce au parcurs toate căile de atac ale Justiţiei din România.

"Dacă judecătorii români ar fi aplicat în mod corect prevederile Convenţiei europene a drepturilor omului, aceşti proprietari nu ar mai fi fost nevoiţi să apeleze la instanţa europeană. Statul român nu ar mai fi plătit acum despăgubiri dacă autorităţile administrative ar fi soluţionat la timp dosarele de despăgubiri, însă acestea nu au respectat nici termenele stabilite prin legea elaborată chiar de funcţionarii ANRP", se menţionează în comunicatul Asociaţiei pentru Proprietate Privată.

De asemenea, ANRP ar fi trebuit să soluţioneze până la 20 mai 2018 toate dosarele constituite în temeiul Legii nr. 10 din 2001 pe care le avea înregistrate la data apariţiei Legii nr. 165/2013, dar până la acea dată soluţionase doar 52% dintre acestea.

" Primăria Bucureşti ar fi trebuit să soluţioneze toate notificările in temeiul Legii nr. 10/2001 până în ianuarie 2016. În 18 ani, această instituţie a rezolvat doar 51% dintre dosare. Mai sunt peste 20.000 de notificări (din aproximativ 42600) care încă aşteaptă la rând. Comisiile locale de fond funciar din cadrul primăriilor de sector din Municipiul Bucureşti nu au finalizat inventarierea terenurilor agricole neputându-se astfel continua procesul de acordare de despăgubiri deoarece potrivit art. 21 alin. (2) din Legea nr. 165 din 2013 acestea nu pot propune acordarea de despăgubiri dacă nu fac dovada ca nu pot oferi în compensare -fie şi parţială- alte imobile. La comisiile locale de fond funciar din toată ţara se află numeroase cereri neanalizate, unele chiar din 1991; în prezent sunt foarte multe procese care au ca obiect soluţionarea de către instanţe a acestor cereri după declararea ca neconstituţionale a dispoziţiilor care îngrădeau accesul la justiţie acestor persoane", se arată în comunicatul Asociaţiei pentru Proprietate Privată. AGERPRES/(AS - autor: George Coman; editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)