Turismul este unul dintre cele mai afectate sectoare la nivel mondial, ca urmare a restricţiilor impuse în perioada pandemiei COVID, dar şi a reticenţei consumatorilor de a călători. România nu face excepţie. Majoritatea vacanţelor au fost anulate, iar bugetele de călătorii restrânse.

Cu toate acestea, românii nu şi-au pierdut apetitul pentru călătorii, însă au optat mai degrabă pentru vacanţe în ţară, în destinaţii aproape de casă, pensiuni de familie, hoteluri mici sau situate în regiuni izolate, apartamente şi vile de vacanţă, cu posibilitatea anulării acestora fără penalizări. Cei care au ales destinaţii externe au preferat, în special, Bulgaria, Grecia sau Turcia.
 

"2020 a fost un an plin de încercări şi provocări, cel mai atipic an din istoria turismului. Este drept, putea fi şi mai rău. În măsura în care s-a putut, am observat că turiştii români nu şi-au pierdut apetitul de a călători. În timpul verii au pornit charterele pe Grecia şi Turcia, iar câteva luni s-au vândut destul de bine Bulgaria şi litoralul românesc. Ar fi fost mult mai bine dacă am fi avut predictibilitate. Concluzia noastră a fost aceea că 2020 reprezintă anul redescoperirii României de către români. Era mult mai bine dacă ţara noastră nu rata şansa unică de repoziţionare în cadrul destinaţiilor europene. Din păcate, industria turistică românească s-a confruntat cu lipsa unor măsuri coerente, cu întârzierea redeschiderii restaurantelor, cu închiderea centrelor de tratament şi a spa-urilor şi cu multe altele", a declarat pentru AGERPRES Dumitru Luca, preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).

Ofertele agenţiilor s-au pliat cererii, astfel că unităţile turistice au venit cu pachete adecvate crizei sanitare, cu măsuri de distanţare şi igienizare.

Scăderea numărului de turişti s-a reflectat de asemenea în afacerile şi profitabilitatea firmelor din acest sector, afectate în mod deosebit de diminuarea generală a călătoriilor în scopuri turistice sau de afaceri. Sectorul târgurilor şi al congreselor a fost de asemenea afectat, evenimentele fiind anulate sau amânate în Europa.

"Este unanim recunoscut că în contextul acestui an atât de delicat, turismul a fost una dintre cele mai lovite ramuri economice la nivel mondial, iar România nu face excepţie. Vorbim de o scădere a cifrei de afaceri de circa 70%, mergând până la paralizarea completă a agenţiilor specializate pe incoming sau evenimente", susţine preşedintele ANAT.

Totodată, Dan Goicea, vicepreşedinte ANAT avertiza că agenţiile de turism au înregistrat mari pierderi, începând cu salariile, care reprezintă o mare pondere din cheltuiala acestora. "Nu poţi disponibiliza oameni alături de care ai lucrat cu eficienţă ani de zile", a spus acesta.

În aceste condiţii, voucherele de vacanţă acordate bugetarilor au reprezentat o gură de oxigen pentru turismul intern. "Voucherele de vacanţă sunt extrem de importante şi ele trebuie continuate pentru că au fost o gură de oxigen venită turismului românesc în această perioadă. Ele au ajutat foarte, foarte mult", a afirmat Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Reprezentanţii ANAT afirmă că voucherele de vacanţă generează anual un rulaj de 300 de milioane de euro, la care se adaugă cel puţin 20% în plus pe cazare şi alte servicii, ceea ce duce la un total de minimum 350 de milioane de euro.
 

Efectele pandemiei asupra turismului românesc sunt reflectate de Statistică. Astfel, numărul sosirilor a scăzut cu 50,6% pe total în primele nouă luni ale acestui an. Totodată, numărul de sosiri ale turiştilor români au înregistrat o scădere cu 42,8%, iar cel al turiştilor străini o scădere cu 81,3%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

În perioada menţionată, hotelurile au deţinut cea mai mare pondere, respectiv 60,8% în totalul capacităţii de cazare turistică în funcţiune, fiind urmate de pensiuni agroturistice (12,8%), pensiuni turistice (90,8%), vile turistice (4,4%), hosteluri (3,5%), moteluri 2,8%, şi restul tipurilor de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică (4,9%).

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2020 a fost de 25,9% pe total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări ale turiştilor români cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 92,9% din total înnoptări. Numărul total de înnoptări a scăzut cu 49,5%, cel de înnoptări ale turiştilor români înregistrând o scădere cu 43,3%, iar cel al turiştilor străini o scădere cu 79,3%.

Totodată, conform datelor Eurostat, România a înregistrat în iulie cea mai mare scădere a sosirilor de turişti străini din Uniunea Europeană, înregistrând un declin de 88,9% a nopţilor petrecute de străini în unităţile de cazare faţă de aceeaşi lună a anului trecut, în timp ce în primele şapte luni scăderea a fost de 76,1% comparativ cu acelaşi interval din 2019.
 

Turism intern versus turism extern în anul pandemiei

Activitatea de 'outgoing' din România depăşeşte cu mult activitatea de 'incoming' la ora actuală, chiar dacă ne dorim ca principala ramură a turismului să fie cea de incoming, a afirmat Dan Goicea, vicepreşedinte ANAT, susţinând că "românii au un mare apetit pentru călătoriile externe."

"În acest an, din cauza pandemiei, care a izbucnit la noi la începutul lunii martie, au apărut transformări radicale în domeniul turismului, care a fost prima ramură a economiei care a avut de suferit. Majoritatea destinaţiilor sunt închise, astfel că turismul a început în acest an, în jurul datei de 1 iulie, cu România, alături de Grecia şi Bulgaria, destinaţii tradiţionale pentru noi", a subliniat Dan Goicea.

Potrivit acestuia, clienţii români au călătorit mult în acest an individual, cu automobilul propriu, dar au optat şi pentru călătoriile cu avionul, care au dovedit că oferă un grad mare de siguranţă.

"La începutul lunii martie, predicţia noastră a fost că turiştii vor călători la un nivel de 15% faţă de anul precedent, iar realitatea a fost apropiată, dar ceva mai bună - ponderea a fost de circa 20-25%", a mai spus vicepreşedinte ANAT.

Bulgaria, Grecia şi Turcia au rămas şi în acest an cele mai căutate destinaţii externe pentru români, odată cu ridicarea parţială a restricţiilor în ţările europene. Având în vedere condiţiile de călătorie anunţate pentru turiştii români care mergeau în Grecia, unii touroperatori au încheiat parteneriate cu clinici medicale specializate, în vederea efectuării testelor pentru Covid-19 la tarife preferenţiale şi cu prioritate la programare, odată cu solicitarea acestui test la intrarea în ţară.

Un touroperator a oferit voucher de reducere în valoare de 75 de euro de adult la achiziţionarea unui sejur de minim 5 nopţi în insula Thassos din Grecia. Voucherul putea fi folosit pentru o vacanţă viitoare în orice destinaţie operată de acelaşi touroperator, compensând costul plătit de turişti pentru testul COVID-19 necesar la trecerea frontierei dintre Bulgaria şi Grecia.
 

Un alt touroperator prezent pe piaţa românească a anunţat că vacanţele de Revelion în străinătate sunt mai ieftine, în medie, cu 25% în acest an, din cauza pandemiei. Astfel, turiştii pot beneficia de pachete care pot fi rezervate cu avans zero şi cu rambursarea integrală a banilor în cazul în care, înainte de începerea sejurului, ţara respectivă interzice intrarea românilor sau România impune carantină pentru persoanele întoarse din acea ţară.

Preşedintele ANAT, Dumitru Luca, consideră că România este, din păcate, unica ţară din Europa care a ţinut închise atât timp restaurantele dar şi piscinele interioare şi centrele spa, "deşi în ultimul caz vorbim de turism de sănătate".

"Am încercat să nu se întâmple acelaşi lucru la deschiderea sezonului de iarnă şi zic că am reuşit. România este una dintre puţinele ţări europene cu pârtiile de schi deschise. Împreună cu autorităţile locale ale staţiunilor de iarnă, ANAT a stabilit un set rapid de protocoale care să sporească încrederea turiştilor în destinaţiile interne. Chiar dacă la ora actuală nu avem multe destinaţii externe rămase deschise, nu dorim să ţinem cu forţa turiştii români în ţară, ci să le dovedim că merită să rămână", a declarat pentru AGERPRES Dumitru Luca.

Totodată, cererea pentru destinaţii exotice din partea turiştilor români a explodat în luna noiembrie, când primul zbor charter pentru Maldive de Revelion 2021 s-a vândut în doar patru zile, arată datele centralizate de un touroperator activ pe piaţa locală.

Pentru România, în perioada Revelionului şi în ianuarie sunt două destinaţii exotice către care se pot îndrepta turiştii, respectiv Maldive şi Zanzibar, iar o destinaţie caldă mai accesibilă este Egiptul.

"Este important să ne gândim la incoming, care reprezintă un import de valută pentru România. Scăderea incoming-ului, cauzată de pandemie, nu este vina nimănui iar scăderea călătoriilor internaţionale a fost dramatică în toată lumea. Nimeni nu a putut să prevadă ce s-a putut întâmpla şi am suferit cu toţii. Avem în acest an un turism de incoming în declin, spre zero, iar colegii noştri din agenţiile de turism specializate pe turismul receptor au avut cea mai grea perioadă din existenţa lor. Sunt multe agenţii specializate pe incoming, şi sunt multe alte agenţii care au un departament de incoming. Din păcate, acest domeniu aproape că nu a funcţionat deloc, din motivele generate de pandemie. La fel şi în domeniul turismului de evenimente, activitatea a fost tot spre zero, pentru că nu am avut dreptul de a organiza evenimente", a precizat Diana Iluţ, vicepreşedinte ANAT.
 

Primele circuite şi destinaţii externe, anulate din martie

Odată cu declanşarea pandemiei s-au anulat primele circuite şi destinaţii externe, începând din martie. La 1 martie, un touroperator anunţa deja că turiştii români care au optat pentru circuite organizate în China au primit banii înapoi sau au fost redirecţionaţi către alte destinaţii, după ce mai multe companii aeriene au anulat zborurile spre această ţară, în contextul răspândirii infecţiei cu virusul Covid-19.

Tot în martie, rezervările noi pe destinaţii externe înregistrau o scădere din cauza epidemiei de coronavirus, iar procentul anulărilor de vacanţe mai ales în zonele cele mai afectate de boală se ridicau la circa 10% din total rezervări, arătau datele unui touroperator.

Un hotel din Bucureşti şi unul din Poiana Braşov au anunţat că îşi închid porţile în luna martie, şi probabil şi în aprilie, din cauza lipsei de clienţi provocate de criza sanitară.

Conform unui studiu realizat de o platforma de rezervări hoteliere, aproximativ 86% dintre hotelieri considerau la acea dată că epidemia de coronavirus constituie o ameninţare reală pentru turismul intern, în condiţiile în care hotelierii înregistraseră deja un număr considerabil mai mic de rezervări pentru lunile martie şi aprilie, dat şi primele anulări de sejururi.

Marii hotelieri din Poiana Braşov nu aveau închise la acea vreme unităţile de cazare pe care le deţineau, dar funcţionau "la foc mic" cu puţini clienţi şi angajaţii străini pe care îi aveau şi care, în anumite situaţii, locuiau acolo, însă micile afaceri, pensiunile şi restaurantele din staţiune începeau să îşi suspende, temporar, activitatea.
 

Societatea Turism, Hoteluri, Restaurante Marea Neagră anunţa că şi-a restrâns activitatea începând cu data de 17 martie, în urma deciziilor luate de autorităţi în contextul pandemiei de coronavirus, ceea ce a dus la diminuarea încasărilor cu circa 6,67 milioane de lei.

În aprilie, 15 organizaţii din turismul românesc s-au constituit în Alianţa Pentru Turism (APT), o structură informală deschisă şi constituită voluntar pentru salvarea şi relansarea acestei industrii după criza provocată de noul coronavirus, în timp ce Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri lansa, în aceeaşi lună, aplicaţia dedicată operatorilor economici din turism, în vederea inventarierii sumelor achitate în avans, aferente pachetelor de servicii de călătorie şi serviciilor turistice independente încă neexecutate.

Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) anunţa în 7 aprilie că rata şomajului în hoteluri şi restaurante a ajuns la 60% şi risca să urce până la 90%, având în vedere condiţiile de la acel moment. FPTR atrăgea atenţia asupra faptului că această criză cauzată de epidemia de coronavirus a "paralizat" activităţile din turism, aceasta fiind ramura de activitate cea mai afectată.
 

Totodată, reprezentanţii FPTR avertizau că numeroşi salariaţi sezonieri urmau să rămână în acest an fără niciun venit, salariu sau indemnizaţie de şomaj, deoarece societăţile de turism care funcţionează sezonier nu îşi mai desfăşoară activitatea în condiţii normale.

După primele două luni de criză sanitară, de stagnare şi semne de întrebare cu privire la evoluţia turismului intern, anunţul autorităţilor privind posibila ieşire din starea de urgenţă începând cu data de 15 mai, relaxarea condiţiilor de distanţare socială şi redeschiderea hotelurilor, a avut impact imediat în rezultatele înregistrate de o platformă de rezervări. Preferinţa românilor la acel moment s-a îndreptat spre pensiunile de familie, hotelurile de mici dimensiuni sau situate în regiuni izolate, apartamente şi vile de vacanţă.

Potrivit unei platforme de rezervări online, în mai puţin de o lună se triplase numărul de proprietăţi listate care puteau fi rezervate fără risc financiar, ajungând la peste 3.000 de proprietăţi.

Astfel, cei mai mulţi hotelieri (54%) s-au pregătit cu pachete speciale de cazare, reduceri de tip 'last minute' sau 'early booking' şi preţuri mai mici în vederea redeschiderii turismului intern. Aproape jumătate dintre partenerii hotelieri (43%) au venit cu condiţii de anulare flexibile şi restituire 100% la o eventuală anulare.

La finalul lunii mai, mai mult de 100 de hoteluri din staţiunile româneşti de la Marea Neagră, reprezentând un sfert din capacitatea de cazare a litoralului, erau deschise sau urmau să se deschidă începând cu data de 1 iunie, odată cu deschiderea teraselor, informa Organizaţia Patronală Mamaia-Constanţa (OPMC).

Numărul de rezervări pe litoral se triplase într-o singură zi faţă de zilele anterioare, după ce preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că românii vor putea merge la plajă începând cu 1 iunie. Românii începuseră să rezerve atât vacanţe last minute pe litoral, începând cu acel weekend, cât şi sejururi în lunile iulie şi august sau chiar septembrie.

În minivacanţa de Rusalii, peste 15.000 de români au ajuns în staţiunile româneşti de la Marea Neagră, deşi estimările iniţiale ale turoperatorilor erau între 10.000 şi 12.000 de persoane.

Potrivit unui studiu de la finalul lunii iulie, patru din zece români (44%) care au ales să nu meargă în vacanţă în 2020 au afirmat că au luat această decizie pentru că nu s-au simţit în siguranţă din cauza pandemiei. Aproximativ 38% dintre respondenţi plănuiau cel puţin un concediu în acest an, în timp ce 45% au ales să nu meargă în nicio vacanţă, iar 17% nu luaseră încă o decizie.
 

Angajaţii din domeniul HoReCA, proteste în Piaţa Victoriei

Peste 8.300 de angajaţii din domeniul HoReCA au protestat în octombrie în Piaţa Victoriei faţă de decizia autorităţilor de a închide, la interior, restaurantele, barurile şi cafenelele, în condiţiile în care fuseseră redeschise abia în septembrie.

Circa 100.000 de angajaţi din sectorul HoReCa vor fi concediaţi până la finele anului, declara Călin Ile, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România, iar industria va suferi pierderi de trei miliarde de euro, ca urmare a restricţiilor decise de Guvern în contextul pandemiei de Covid-19.

Potrivit acestuia, sectorul supravieţuise datorită deciziilor luate de Guvern privind asigurarea şomajului tehnic şi compensarea a 41,5% din salariu după reîntoarcerea la muncă a oamenilor.

"Estimăm că industria noastră în anul 2020 va pierde circa 60% din cifra de afaceri. Anul trecut am avut cinci miliarde de euro încasaţi de HoReCa, iar 60% înseamnă o pierdere de circa trei miliarde de euro", a menţionat reprezentantul industriei.

Contribuţia directă la PIB a sectorului HoReCa este de 2,79%, iar cea totală este de 5,4%.
 

Restaurantele şi cafenele s-au redeschis în spaţiile interioare, de la 1 septembrie, în judeţele în care incidenţa cazurilor de coronavirus COVID-19 se menţinea sub un anumit prag, potrivit deciziei Comitetului Naţional pentru Sutuaţii de Urgenţă (CNSU). În octombrie, acestea au fost din nou închise din cauza numărului mare de îmbolnăviri cu Covid-19.

ANAT, despre adoptarea şi implementarea diferitelor măsuri cu caracter economic şi social

Reprezentanţii agenţiilor de turism consideră că şomajul tehnic şi apoi susţinerea de 41,5% din salariu au fost măsurile bune pentru multe domenii de afaceri, însă "de neconceput pentru agenţiile de turism care, în acea perioadă, au fost mai ocupate şi mai stresate ca oricând, gestionând anulările, modificările şi temerile clienţilor. "Cine nu a putut accesa şomajul tehnic a fost automat eliminat şi din schema următoare", arată ANAT.

În ceea ce priveşte programul de muncă flexibil, Kurzarbeit, reprezentanţii agenţiilor de turism consideră că "abia în ajunul alegerilor s-a flexibilizat, rămânând însă necesitatea acoperirii integrale a sumelor din resurse proprii iar apoi, agenţiile de turism să stea cu mâna întinsă la stat pentru recuperarea unei părţi din aceste sume".
 

Totodată, reprezentanţii ANAT au menţionat şi "voucherele compensatorii", subliniind că proiectul garantării acestor vouchere se plimbă de şase luni între ministere, iar agenţiile suportă în continuare "presiunea cererilor de rambursare şi a autorităţilor cu atribuţii de control care refuză să înţeleagă specificul activităţii, responsabilităţile fiecărei verigi şi confundă agenţia de turism cu băcănia".

IMM Invest este, tot în opinia reprezentanţilor ANAT, "un program minunat, asemeni unui colac de salvare aruncat la 1 kilometru de cel care se îneacă." "Băncile consideră agenţiile de turism domeniu de risc şi nu dau credite nici măcar cu garanţiile oferite de stat", susţin aceştia.

În ceea ce priveşte granturile pentru capital de lucru, program iniţiat pentru a ajuta întreprinderile din domeniile cele mai afectate, "pe alocuri, frizează ridicolul." "Firmele de pompe funebre sunt eligibile dar ghizii de turism nu", au mai spus reprezentanţii agenţiilor de turism.

"Granturile pentru investiţii: încă un fruct oprit, în condiţiile în care agenţiile de turism, pentru a supravieţui şi a nu crea tensiuni sociale, au început să vândă din activele existente. Compensarea cu 20% a pierderii din 2020 versus 2019 - recent adoptată - o veste minunată, evident cea mai bună din acest an, o cerinţă a breslei agenţiilor de turism bazată pe experienţa altor ţări. Însă, realistic vorbind, nu va vedea nimeni vreun ban mai devreme de 5 luni", au afirmat reprezentanţii ANAT, care consideră că nu duc lipsă de măsuri, ci de "coerenţă în aplicarea lor."

La începutul lunii decembrie, Ministrul Economiei anunţa că întreprinderile din domeniul turismului, structuri de cazare, structuri de alimentaţie şi agenţii de turism, a căror activitate a fost afectată de pandemia de coronavirus (Covid-19), vor beneficia de o schemă de ajutor de stat, al cărei buget a fost estimat la 500 milioane de euro, pentru acordarea de finanţare din fonduri publice naţionale şi/sau din fonduri externe nerambursabile în vederea supravieţuirii sau relansării lor.

Ajutorul se va acorda beneficiarilor sub forma unor granturi, în vederea acoperirii parţiale a pierderii din cifra de afaceri sau din rulaj, în cazul agenţiilor de turism, suferită în anul 2020, comparativ cu anul 2019, în cuantum de 20%.
 

Anul 2021, sub semnul incertitudinii

Dacă 2020 a fost un an atipic, cel mai dificil an din istoria turismului şi a agenţiilor de turism, 2021 va sta sub semnul unei mari incertitudini. "Vor supravieţui agenţiile? Dacă da, cum? Vor primi ele sprijinul mult aşteptat, aşa cum s-a întâmplat în ţări situate mai la vest? Singurul scenariu cu adevărat util pentru 2021, în cazul României, ar fi acela rezultat dintr-un dialog, din ascultarea şi înţelegerea nevoilor specifice ale breslei agenţiilor de turism şi, mai ales, dintr-o acţiune rapidă şi concretă. Nu neapărat banii rezolvă problemele. De altfel, prima măsură de sprijin pe care am cerut-o (reglementarea voucherelor compensatorii) nu avea niciun impact bugetar, era deja implementată cu succes în mai multe ţări europene. Tratarea de-a valma a diferitelor ramuri economice şi activităţi în detrimentul personalizării în luarea oricărei măsuri nu poate avea sorţi de reuşită aşa cum nici în domeniul medical nu funcţionează acelaşi plan de tratament în toate afecţiunile şi la toţi pacienţii", a declarat pentru AGERPRES preşedintele ANAT.

Acesta consideră că, în ceea ce priveşte viitorul, agenţiile de turism caută şi experimentează noi şi noi soluţii de supravieţuire, de adaptare.

"Din păcate, impredictibilitatea, teama de a călători şi teama de a mai achita bani în avans vor compromite - cel puţin o perioadă - conceptul de early booking, care oferea atâtea avantaje atât călătorilor, cât şi prestatorilor. Călătorii nu vor mai putea beneficia de reducerile consistente pentru plăţile cu anticipaţie, prestatorii nu vor mai avea acces la finanţarea atât de comodă pe seama rezervărilor în avans şi vor trebui să-şi finanţeze investiţiile şi cheltuielile operaţionale din alte surse - mai greu accesibile şi mai scumpe. Agenţiile de turism au însă un mare atu, despre care încă puţini clienţi ştiu: toate pachetele de servicii de călătorie oferite sunt garantate împotriva insolvenţei - adică toţi banii achitaţi în avans sunt asiguraţi, ceea ce nu se întâmplă în cazul în care, de exemplu, s-a achiziţionat un bilet de avion de pe o platformă online ori direct de pe site-ul companiei şi s-a făcut o rezervare hotelieră direct la prestator ori printr-o altă platformă. În cazul oricărui eveniment nedorit, imprevizibil, agenţia oferă (sau e obligată să ofere) consultanţă şi soluţii", a explicat Dumitru Luca.

Potrivit acestuia, în cazul rezervărilor "pe cont propriu" toate riscurile de neconformare sunt preluate şi asumate de călător. Atât agenţiile de turism, cât şi turiştii au învăţat să se adapteze noilor vremuri. "Chiar dacă nu depinde de noi, iar pandemia arată că poate să îşi facă de cap, firmele de turism şi de transport vor da dovadă de "mult mai multă flexibilitate" şi la fel, turiştii.
 

Turiştii vor înţelege că deţin un credit la agenţie, dar vor deprinde şi obiceiul de a-şi face asigurări, iar agenţiile vor deveni şi mai responsabile, concluzionează preşedintele ANAT. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)