Comisia Europeană lucrează la nivel tehnic cu autorităţile române pentru a analiza fezabilitatea reformelor şi investiţiilor propuse prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), din perspectiva cerinţelor Fondului pentru Redresare şi Rezilienţă (FRR), în baza draftului de Regulament şi a poziţiilor enunţate de Comisie, potrivit unui comunicat al Ministerului Fondurilor Europene (MFE), remis marţi seara AGERPRES.

"Comisia Europeană lucrează în parteneriat oficial permanent cu autorităţile române în elaborarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru a răspunde cerinţelor din Regulamentele europene", transmite MFE, ca urmare a unor informaţii vehiculate în spaţiul public de politicieni români aflaţi în proces de negociere a funcţiilor politice.

Regulamentele care stau la baza construcţiei documentului strategic PNRR au suferit modificări faţă de propunerea iniţială cunoscută opiniei publice, amendamentele aduse de Consiliu şi de Parlamentul European impunând noi condiţii pe care ţările membre trebuie să le aibă în vedere. În acest context, Comisia Europeană sprijină demersurile statelor care se află deja în stadii avansate de construcţie a propunerii care stă la baza Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, printre care se numără şi România, susţine MFE.

"Colaborarea permanentă cu Comisia Europeană şi dialogurile video pe care le purtăm conform calendarului agreat reprezintă un proces constructiv natural, nicidecum 'critici' cum pot fi denumite populist de unii politicieni români al căror mandat la Bruxelles este sprijinirea dezvoltării României. În mod evident, scopul comun - nu doar al României, ci al întregii Comunităţi europene - nu este de a critica Planurile de Redresare şi Rezilienţă propuse de statele membre, ci de a le aproba în cel mai scurt timp în forma optimă posibilă, pentru ca măsurile să poată produce efectele scontate", detaliază ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, culisele negocierilor pe care România le poartă cu Comisia Europeană.

Potrivit MFE, articole de presă care încearcă să inducă opiniei publice puncte de vedere divergente exprimate în nume personal fără o asumare la nivel instituţional au fost semnalizate şi în alte state membre, în special în Italia, fără ca acestea să reprezinte în fapt poziţia oficială a Comisiei Europene. În acest context şi pentru corecta informare a opiniei publice, Ministerul Fondurilor Europene precizează că până în prezent numai două state membre al UE au transmis o formă integrală detaliată a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

România, înţelegând importanţa strategică şi oportunitatea istorică a acestui demers, a transmis deja Comisiei primele opt componente care respectă cerinţele impuse, următoarele capitole urmând a fi transmise conform calendarului agreat şi în urma procesului de consultări publice, precizează MFE.

"România se situează astfel în avangarda demersului european. Similar am procedat şi cu transmiterea în premieră a Acordului de Parteneriat 2021-2037 şi a viitoarelor Programe Operaţionale, înainte de începerea efectivă a următorului exerciţiu financiar. O premieră istorică pentru ţara noastră, care se poate traduce prin luni de zile, dacă nu ani, salvaţi în folosul absorbţiei eficiente a banilor europeni", explică ministrul Fondurilor Europene.

În prezent, Comisia Europeană lucrează la nivel tehnic cu autorităţile române pentru a analiza fezabilitatea reformelor şi investiţiilor propuse prin PNRR, din perspectiva cerinţelor Fondului pentru Redresare şi Rezilienţă (FRR), în baza draftului de Regulament şi a poziţiilor enunţate de Comisie.

"Amendamentele aduse de Parlamentul European sunt negociate în trialog, România având ca obiectiv obţinerea unui acord până la finalul anului 2020. Drept urmare, Ministerul Fondurilor Europene îşi exprimă încrederea că acest demers de importanţă naţională nu va fi folosit în negocieri politice de moment, încurajând totodată mass-media să se informeze direct din sursele oficiale instituţionale la nivel naţional sau european", se arată în comunicat. AGERPRES/(AS - editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)