Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) va propune, luni, în cadrul Consiliului Naţional Tripartit, creşterea salariului minim brut pe economie pentru anul 2021 de la 2.230 de lei la 2.300 de lei, a declarat, vineri, preşedintele patronatului IMM-urilor, Florin Jianu.

"Am ales să facem astăzi conferinţa de presă pentru că luni dimineaţă, la ora 8:00 (...) avem Consiliul Naţional Tripartit şi vom discuta despre salariul minim pe economie. (...) Propunerea pe care noi am realizat-o - Consiliul Naţional, prin Convenţia Naţională din 20 noiembrie - e aceea ca în anul 2021 să creştem salariul minim brut pe economie cu rata inflaţiei, adică 2,2%, şi cu un procent din ceea ce înseamnă productivitatea muncii, pentru că s-au înregistrat rate de creştere a productivităţii muncii, astfel ducând salariul minim brut de la 2.230 de lei la 2.300 de lei. Am văzut că celelalte confederaţii patronale, mandatul pe care l-au prezentat a fost acela de îngheţare a salariului minim brut pe economie şi de prorogare a discuţiei după 6 luni de zile. Mandatul nostru este cel pe care vi l-am prezentat, e normal să acoperim scăderea puterii de cumpărare, adică această rată a inflaţiei", a afirmat Florin Jianu, într-o conferinţă de presă.

Întrebat cât reprezintă această creştere de 70 de lei a salariului minim brut în ceea ce priveşte suma netă încasată de angajaţii cu salariul minim, preşedintele CNIPMMR a precizat că ar fi vorba de o sumă între 40 şi 50 de lei.

"40-50 de lei, pe acolo", a răspuns Florin Jianu.

Un alt reprezentant al patronatelor prezent la eveniment, Dragoş Anastasiu, l-a întrebat pe preşedintele CNIPMMR câţi din angajaţii din sectorul public sunt plătiţi cu salariul minim, iar acesta din urmă a răspuns că aproape niciunul.

"În total avem (la nivel naţional - n. r.) 1.383.591 de contracte de muncă cu salariul minim, dintre care aproape zero de la stat", a afirmat Jianu.

Liderul patronatului IMM-urilor a apreciat că cele trei scenarii privind creşterea salariului minim propuse de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale se bazează pe indicatori incerţi.

"Toate cele 3 scenarii prezentate de Ministerul Muncii au o serie de indicatori care sunt prognozaţi, iar aceşti indicatori sunt incerţi, pentru că în felul în care erau aceştia prognozaţi ar fi trebuit chiar şi în anul 2020 să scădem salariul minim pe economie, pentru că acolo se spunea care este diferenţa dintre creşterea economică prognozată şi creşterea economică realizată, iar acum avem o profundă descreştere economică, de -4%, faţă de ceea ce prognozasem la începutul anului, de +4. Deci, această descreştere economică ar fi trebuit ca şi în anul 2020 să ducă la o scădere a salariului minim pe economie, asta strict pe criteriile folosite de Ministerul Muncii. Sigur că în realitate nu trebuia să facem aşa ceva şi nu se va realiza niciodată. Vă spun acest lucru pentru că aceşti indicatori sunt incerţi, noi nu trebuie să-i punem într-o formulă de creştere sau descreştere a salariului minim brut", a susţinut el.

De asemenea, preşedintele CNIPMMR a subliniat că scenariile Ministerului Muncii nu iau în considerare evoluţia crizei economice şi nici diferenţele de productivitate în fiecare domeniu de activitate.

"Aceste scenarii nu au luat în seamă în niciun fel evoluţia crizei economice. Dacă vorbim de o creştere majoră a salariului minim brut pe economie în acest moment, vorbim de fapt de creşterea în domeniile cele mai afectate, pentru că domeniile care au salariul minim în acest moment sunt HoReCa, comerţ, servicii. N-o să găseşti salariul minim pe economie în sectoarele care au crescut sau au înregistrat stagnări, cum e IT-ul, sau nici măcar în sectorul public. De asemenea, indicatorii folosiţi de Ministerul Muncii, precum productivitatea muncii - productivitatea muncii diferă de la 1 la 3 uneori; una e productivitatea muncii în turism, care e în medie undeva la 45 sau 47 de lei şi alta e productivitatea muncii în IT, care e la 147 de lei -, deci productivitatea într-un domeniu e de aproape 4 ori mai mare faţă de alt domeniu şi, atunci, dacă iei productivitatea medie, ai impact asupra sectoarelor deficitare", a precizat Florin Jianu.

Liderul organizaţiei patronale a mai atras atenţia că antreprenorii au nevoie ca modificarea salariului minim să fie stabilită cu doi ani înainte de intrarea acestuia în vigoare.

"Trebuie să avem în vedere consecinţele a ceea ce înseamnă o mărire a salariului minim brut pe economie în această perioadă extrem de dificilă: consecinţele sunt şi asupra amenzilor, pentru că salariul minim brut are corespondent şi în punctul de amendă, pentru tot ceea ce înseamnă amenzi, de la amenzile de circulaţie până la alte tipuri de amenzi. Apoi, grilele salariale: vorbim totuşi de nişte grile ale unor companii care îşi leagă, prin contractul colectiv de muncă, grilele salariale de salariul minim pe economie. În al treilea rând, nu poţi să le spui unor antreprenori, fie ei mici, mijlocii sau mari, să le spui astăzi sau luni, deci la mijlocul lui decembrie, că după două săptămâni, din ianuarie, vor trebui să aplice un alt salariu minim brut pe economie. Acest lucru ar trebui discutat de acum pentru peste doi ani, adică să începem discuţiile de acum pentru peste doi ani şi aceste discuţii să fie făcute cu partenerii sociali de-a lungul anului, să avem scenarii pe următorii 10 ani de zile, să existe predictibilitate şi stabilitate", a încheiat Florin Jianu. AGERPRES/(A - autor: George Coman, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)