Anul 2019 s-a înscris pe trendul de accentuare a deficitului de cont curent, început în anul 2015, pe fondul deteriorării balanţei bunurilor, iar pe ansamblu, contul curent şi contul de capital au cumulat un deficit de 7,6 miliarde de euro, potrivit Raportului anual al Băncii Naţionale a României "Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională a României".

"Anul 2019 s-a înscris pe trendul de accentuare a deficitului de cont curent, început în anul 2015, pe fondul deteriorării balanţei bunurilor. În pofida creşterii excedentului contului de capital, majorarea deficitului de cont curent faţă de anul 2018 a determinat consolidarea soldului cumulat al contului curent şi de capital în teritoriul negativ. În anul 2019, ritmul de creştere a deficitului de cont curent (17%) s-a atenuat faţă de anul anterior (când depăşea 70%), în timp ce excedentul contului de
capital a înregistrat un ritm de creştere (13,3%) apropiat de nivelul anului 2018. Pe ansamblu, contul curent şi contul de capital au cumulat un deficit de 7,6 miliarde euro. Aproximativ trei sferturi din deficitul contului curent (7,8 miliarde euro) şi din excedentul contului de capital (2,1 miliarde euro) au provenit din tranzacţii cu statele Uniunii Europene (UE). Din deficitul de cont curent înregistrat cu ţările UE, cel înregistrat cu zona euro (ZE10) a reprezentat aproximativ 48% (3,7 miliarde euro)", se spune în Raport.

Pe parcursul anului 2019, contul financiar a înregistrat intrări nete de 5,1 miliarde euro, determinate de acumulări nete de pasive de natura investiţiilor directe şi de portofoliu. Din perspectiva structurii geografice, contul financiar a fost influenţat, ca şi contul curent şi cel de capital, de relaţia cu Uniunea Europeană.

Conform documentului, în anul 2019, balanţa de plăţi a României a consemnat un sold negativ al contului curent de 10,480 miliarde de euro, comparativ cu 8,960 miliarde de euro în anul 2018.

Ponderea deficitului contului curent în PIB a fost de 4,7%, comparativ cu 4,4% în anul precedent, creşterea cu 0,3 puncte procentuale provenind preponderent din majorarea deficitului înregistrat de balanţa bunurilor (în creştere cu 0,6 puncte procentuale din PIB).

BNR menţionează că evoluţia contului curent şi a componentelor sale relevă accentuarea deficitului balanţei bunurilor cu 17,7% în 2019 faţă de anul anterior, pe fondul creşterii mai rapide a importurilor faţă de cea a exporturilor. Balanţa serviciilor a înregistrat un excedent majorat cu 3,5% faţă de anul 2018, stimulat de creşterea încasărilor din servicii informatice, servicii de transport rutier de mărfuri, servicii de consultanţă profesională şi managerială. Veniturile primare şi-au redus deficitul, fiind influenţate favorabil de remunerarea salariaţilor şi de subvenţiile primite de la Uniunea Europeană, iar veniturile secundare au consemnat o consolidare a excedentului, determinată de majorarea remiterilor lucrătorilor români din străinătate.

În anul 2019, balanţa bunurilor şi serviciilor a înregistrat un deficit de 8,8 miliarde euro, în creştere cu peste o treime faţă de valoarea consemnată în anul precedent, ca efect al majorării cu aproximativ 18% a deficitului rezultat din comerţul cu bunuri.

Potrivit Raportului, balanţa consolidată a bunurilor şi serviciilor relevă o creştere mai accentuată a deficitului în raport cu volumul cumulat al exporturilor şi importurilor (reducerea soldului normalizat). Balanţa serviciilor a avut o influenţă favorabilă asupra evoluţiei gradului de acoperire a importurilor prin exporturi, dar un impact neutru asupra tendinţei gradului de deschidere a economiei. Exportul de bunuri şi servicii a înregistrat o reducere a ponderii în PIB, corelată cu temperarea cererii externe. În acelaşi timp, a scăzut uşor dependenţa consumului intern de importul de bunuri şi servicii (reducerea indicelui de penetrare a importurilor), iar creşterea veniturilor s-a reflectat într-o măsură mai mică în creşterea importurilor (reducerea propensiunii marginale a importurilor).

În anul 2019, soldul negativ al balanţei bunurilor a fost de 17,424 miliarde de euro, în creştere cu 17,7% faţă de anul precedent, exporturile majorându-se cu 2%, iar importurile cu 5,1%. Ponderea deficitului balanţei bunurilor în PIB a crescut cu 0,6 puncte procentuale, până la 7,8%. În decursul anului 2019, cel mai ridicat nivel al deficitului bunurilor s-a înregistrat în luna octombrie (1,938 miliarde de euro), iar cel mai redus în ianuarie (1,221 miliarde de euro).

Analiza în structură a soldului balanţei bunurilor, pe cele opt grupe de mărfuri din Nomenclatorul Combinat, relevă deficite la: produse chimice şi plastice (7,544 miliarde de euro), produse minerale (3,833 miliarde de euro), metale comune (2,457 miliarde de euro), textile, confecţii, încălţăminte (1,884 miliarde de euro), produse agroalimentare (1,123 miliarde de euro) şi alte mărfuri (1,237 miliarde de euro), respectiv excedente la: maşini, aparate, echipamente şi mijloace de transport (343 milioane euro) şi produse din lemn, hârtie (261 milioane euro).

Exportul de bunuri a însumat 63,085 miliarde de euro, în creştere cu 2% faţă de anul 2018, fiind influenţat favorabil de evoluţia pozitivă a comerţului mondial reflectată în extinderea cererii externe, atât din Uniunea Europeană, din ţări din afara zonei euro (Polonia, Bulgaria şi Ungaria), cât şi din state extracomunitare (Turcia, Republica Serbia, Republica Moldova, Egipt). În valoare absolută, exportul a fost mai mare cu 1,266 miliarde de euro faţă de anul 2018, dar şi-a redus ponderea în PIB cu 2 puncte procentuale, până la 28,2%.

Conform BNR, în anul 2019, exportul de bunuri a fost generat în principal de industria prelucrătoare, care a furnizat 91,2% din exporturile totale, faţă de 91,4% în anul precedent. Activităţile industriei prelucrătoare care au furnizat exporturi substanţiale au fost: industria autovehiculelor de transport rutier (22,3% din exportul total al anului 2019), industria de echipamente electrice (11,6%), industria de maşini, utilaje şi echipamente (9,8%), industria calculatoarelor şi produselor electronice şi optice (7,2%). Împreună, cele patru activităţi au furnizat mai mult de jumătate din exporturile României în anul 2019.

Aproximativ un sfert din exporturi au fost destinate consumului final (automobile, produse farmaceutice, confecţii, încălţăminte), iar circa 13% au reprezentat bunuri de capital (alte autovehicule de transport persoane, pompe de aer sau de vid, aparate telefonice, pompe pentru lichide, contoare, instrumente şi aparate pentru reglare sau control automat, motoare şi generatoare electrice, unelte pneumatice şi hidraulice, maşini şi aparate mecanice, transformatoare electrice). AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)