Raportul de date statistice privind serviciile poştale în anul 2019 realizat de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii reflectă o uşoară tendinţă de scădere a pieţei, cu 3%, pe ansamblul traficului, dar şi al veniturilor totale în valoare de 3 miliarde lei, susţine vicepreşedintele ANCOM, Eduard Lovin.

Potrivit acestuia, scăderile au fost semnificativ atenuate de creşterea traficului de colete cu 27% pentru al doilea an consecutiv, ca efect al intensificării comerţului electronic, atât la nivel intern, cât şi internaţional. Coletele au adus trei sferturi din veniturile serviciilor poştale în 2019, spune Lovin.

Valoarea totală a pieţei serviciilor poştale a fost de 3,04 miliarde lei în anul 2019, cu 3% mai puţin faţă de 2018. Astfel, un locuitor a generat pe parcursul anului 2019, în medie, venituri pentru furnizorii de servicii poştale în valoare de 157 lei, se arată într-un comunicat al ANCOM, remis joi AGERPRES.

În funcţie de veniturile din servicii poştale obţinute în anul 2019, principalii competitori de pe piaţa serviciilor poştale din România sunt Fan Courier, cu o cotă de piaţă de 23%, Compania Naţională Poşta Română (22%) şi Urgent Cargus cu 12% din totalul veniturilor.

Din totalul de 561 de milioane de trimiteri poştale (în scădere cu 3% faţă de anul 2018), cele mai multe sunt trimiteri de corespondenţă (65%), în timp ce coletele au reprezentat 26% din totalul traficului, restul fiind reprezentat de alte categorii de trimiteri poştale. Numărul mediu de trimiteri poştale pe locuitor a fost de 29, din care 19 au fost trimiteri de corespondenţă, iar opt au fost colete,

Traficul de colete a crescut cu 27% până la 146 de milioane şi a generat venituri de peste 2,2 miliarde de lei, însemnând un venit mediu de peste 15 lei/colet (13 lei pentru un colet intern, trimis pe teritoriul României, comparativ cu 105 lei pentru un colet internaţional, trimis din România către alte ţări).

Coletele interne au fost livrate în medie în 1,4 zile de la intrarea în reţelele poştale, 78% dintre acestea fiind livrate în ziua imediat următoare, doar 1% fiind transmise în 5 zile sau mai mult. După cum era de aşteptat, 9 din 10 colete au fost livrate la adresele precizate de clienţi (domiciliu, serviciu), sub 1% fiind livrate prin intermediul sistemelor automate, precizează ANCOM.

În ceea ce priveşte corespondenţa, deşi deţin o pondere de 65% din totalul traficului poştal din România, trimiterile de corespondenţă şi imprimatele au generat doar 22% din veniturile pieţei, venitul mediu obţinut pentru o astfel de trimitere fiind de 1,8 lei. Livrată intern, o astfel de trimitere a generat în medie 1,5 lei şi a ajuns la destinatar în medie în 2,9 zile, dublu comparativ cu un colet.

Traficul de trimiteri din sfera serviciului universal a ajuns la 193 de milioane de trimiteri poştale în anul 2019 (în creştere cu 7% faţă de anul anterior). Din totalul de trimiteri incluse în serviciul universal, 84% au fost trimiteri interne (163 de milioane de trimiteri, în creştere cu 13% comparativ cu anul anterior), iar restul de 16% au fost trimiteri internaţionale (30 de milioane de trimiteri).

"În 2019, prin serviciul universal au fost distribuite 27,7 milioane taloane de plată a drepturilor de protecţie socială şi documente de informare întocmite de Casa Naţională de Pensii Publice. Serviciul universal a contribuit astfel cu 34% la realizarea traficului poştal şi cu 19% la realizarea veniturilor", se menţionează în comunicat.

În schimb, numărul total de reclamaţii primite de furnizorii de servicii poştale a crescut cu 12% în anul 2019 (627.000 de reclamaţii), însă ponderea celor considerate ca fiind întemeiate (105.000) a rămas la 17% din total. Pentru 48.000 au fost acordate despăgubiri, în valoare totală de 14,3 milioane de lei, însemnând o valoare medie a unei despăgubiri de 269 lei, în creştere cu 6%.

Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) este instituţia care protejează interesele utilizatorilor de comunicaţii din România, prin promovarea concurenţei pe piaţa de comunicaţii, administrarea resurselor limitate, încurajarea investiţiilor eficiente în infrastructură şi a inovaţiei. AGERPRES/(AS - editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)