România nu se află pe lista ţărilor în care e foarte uşor să faci afaceri şi în care administraţia e suplă şi flexibilă, din contră, a declarat, luni, într-o conferinţă de specialitate, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

"În ceea ce înseamnă reforma administraţiei centrale şi locale, aici cred că trebuie să ne aplecăm cu toţii asupra rolului instituţiilor publice, centrale sau descentralizate, să vedem cu mai multă atenţie traducerea din engleză a ceea ce înseamnă public servant. Aceste instituţii ale statului trebuie să servească interesului public. România nu e pe lista ţărilor în care e foarte uşor să faci afaceri şi în care administraţia e suplă şi flexibilă, din contră. Nu e posibil să avem administraţii în ţară care folosesc 70-80% din buget doar pentru salarii. Am văzut că există câteva administraţii în ţară care încearcă să pună performanţa şi profesionalizarea pe primul loc. Cred că aceste două lucruri trebuie să devină deziderate pentru tot ceea ce înseamnă administraţia publică, să modernizăm organigramele prin introducerea unor funcţii necesare în relaţia cu mediul de afaceri. Propunerea noastră ar fi un Birou de atragere de investiţii şi promovare a exportului. Nu în ultimul rând, necesitatea stabilirii de indicatori de performanţă pentru toţi cei care lucrează în administraţia publică. Închei printr-un cuvânt-cheie, acela al depolitizării instituţiilor publice", a subliniat Jianu.

Şeful CNIPMMR a apreciat că mediul public trebuie să devină un partener în implementarea fondurilor europene destinate României, fiind nevoie în acelaşi timp şi de implicarea partenerilor privaţi.

"În ceea ce înseamnă pachetele de susţinere economică acordate de Guvernul României, respectiv fondurile europene, vorbim despre susţinerea economică cu precădere din aceste fonduri. Aici vorbim în primul rând de capacitatea de implementare a fondurilor destinate României, fie că vorbim despre Programul Naţional de Reformă şi Relansare Economică, fie că vorbim despre cadrul financiar 2021 - 2027. E nevoie de capacitate de implementare. Mediul public trebuie să devină un partener pentru ceea ce înseamnă implementarea acestor fonduri. Alocarea fondurilor trebuie făcută cu precădere pentru ceea ce înseamnă capitalul pentru companii, forţa de muncă, priorităţile europene - Europă mai inteligentă, mai verde, mai conectată, mai socială şi mai aproape de cetăţeni. Sigur, perioada următoare pentru cele 80 de miliarde de euro va însemna un efort extrem de consistent pentru care România nu e pregătită în acest moment. De aceea, e nevoie de necesitatea implicării partenerilor privaţi. La un calcul simplu, investiţiile vor însemna o creştere procentuală cu 20% în fiecare an sau 4% din PIB. Avem nevoie, de asemenea, pentru implementarea acestor fonduri, şi de o structură dedicată pentru generarea şi monitorizarea acestor proiecte. Noi nu vrem ca implementarea acestor fonduri să se facă cu acelaşi tip de structuri publice care nu au capacitatea de a-şi creşte posibilitatea implementării acestor fonduri", a spus Florin Jianu.

Acesta a adăugat că infrastructura de transport trebuie să devină cheia implementării de proiecte, în perioada următoare.

"Pe infrastructura de transport, e cvasi-cunoscut faptul că România e pe locul 26 în Uniunea Europeană. Suntem codaşi, aşa încât infrastructura de transport devine cheia implementării în perioada următoare. Aici avem câteva cauze majore pentru blocajele din implementarea eficientă a infrastructurii de transport. Cererile noastre vizează, în primul rând, eficientizarea achiziţiilor publice. Avem o lege a achiziţiilor publice care, în acest moment, favorizează contestaţiile care duc la un timp mare de implementare şi la foarte multe blocaje. În al doilea rând, solicităm eficientizarea exproprierilor, să nu blocheze implementarea proiectelor de infrastructură. În al treilea rând, creşterea capacităţii instituţionale, profesionalizarea corpului de experţi în Compania Naţională de Investiţii, în Ministerul Transporturilor. Închei prin a cere două lucruri în ceea ce înseamnă infrastructura: prioritizarea infrastructurii implementată din fonduri europene şi finalizarea lucrărilor în curs", a menţionat preşedintele CNIPMMR.

Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) a organizat, luni, o conferinţă de presă în cadrul căreia a prezentat priorităţile pe care instituţia le consideră esenţiale în perioada 2021 - 2024. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)