Exploatarea gazelor din Marea Neagră, creşterea eficienţei energetice şi continuarea programului nuclear al ţării sunt printre priorităţile care ar trebui să se regăsească în programele de guvernare ale partidelor politice pentru următorii ani, sunt de părere mai mulţi experţi în sectorul energetic, care au participat, miercuri, la dezbaterea "Energia în alegeri".

Derulat de Asociaţia Energia Inteligentă, proiectul şi-a propus analizarea capitolelor pe energie din Programele de Guvernare pe care diversele formaţiuni politice le propun românilor în vederea alegerilor din anul 2020.

"Independenţa energetică a României este un principiu pe care l-am găsit în două dintre cele cinci programe analizate, care practic promovează ideea ca România să devină independentă energetic. Însă este greu, dacă nu imposibil de pus în practică, pentru că facem parte din UE, unde există un liber schimb al mărfurilor. O astfel de abordare ne scoate oarecum din filozofia europeană, la care suntem parte şi pe care am agreat-o", a spus Dumitru Chisăliţă, expert în sectorul gazelor şi preşedinte al Asociaţiei Energia Inteligentă.

Potrivit acestuia, extracţia gazelor din Marea Neagră este esenţială pentru ca România să nu devină şi mai dependentă de importuri.

"Marea Neagră a fost foarte amânată, din punctul de vedere al exploatării şi suntem acum în ceasul al 25-lea pentru a ataca această problemă", a continuat Chisăliţă.

El a arătat că, la nouă luni, importul de gaze reprezenta 19% din consum, iar la finalul anului va fi de 17%.

"Acest deficit va creşte semnificativ fără gazele din Marea Neagră sau fără alte tipuri de resurse energetice. Declinul onshore este important, va determina reducerea producţiei interne, ceea ce ne va arunca în braţele importurilor de gaze. Trebuie să atacăm resursele offshore şi cele onshore", apreciază specialistul.

Altfel vom ajunge în situaţia paradoxală în care, după ce ne propunem să devenim o ţară independentă energetic, să fim puternic dependentă de importuri.

La rândul său, Alexandru Pătruţi, expert în resurse minerale, de asemenea prezent la dezbatere, a arătat că nu se evidenţiază o preocupare deosebită a partidelor politice pentru exploatarea resurselor primare ale ţării.

"Se fac câteva referiri tangenţiale la producţia de energie electrică. În schimb, în majoritatea programelor apare deblocarea investiţiilor şi începerea exploatărilor din Marea Neagră. De foarte mulţi ani România încearcă să exploateze aceste resurse. În 2012 a fost descoperirea Domino, însă OUG 114 şi Legea offshore au determinat investitorii să oprească aceste proiecte, cu excepţia Black Sea Oil and Gas, care va scoate până la un miliard de metri cubi pe an, ceea ce nu este suficient", a punctat Pătruţi.

În opinia sa, aceste exploatări sunt vitale pentru România, deoarece gazul este văzut ca un combustibil de tranziţie spre o energie curată.

"Orizonturile de timp nu sunt foarte optimiste, pentru că există o criză la nivel mondial în petrol, toate companiile reduc producţia şi închid capacităţi, dau afară mii de oameni", a continuat Pătruţi.

El a amintit că Lukoil şi-a anunţat intenţia de a se retrage din apele româneşti ale Mării Negre, deşi în zăcămintele unde era partener au fost descoperiri de resurse.

"În opinia mea, este foarte important ca viitorii guvernanţi să se aplece la valorificarea resurselor energetice primare, pentru că încă mai avem resurse care pot fi valorificate în mod inteligent prin crearea unui cadrul legislativ adecvat şi prin stimularea cercetării şi investiţiilor în acest sector", a punctat expertul.

Un alt specialist în sectorul energetic care a participat la proiect, Călin Vilt, a arătat că invesţiile în energie sunt pe o durată mai mare de patru ani, cât este un ciclu electoral, astfel încât strategia energetică ar trebui să fie aprobată de Parlament.

El a subliniat importanţa ca România să-şi continue programul nuclear.

"Lucrările la reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă au început în anii 80. Au ajuns cele mai bătrâne proiecte nucleare din lume. Sperăm să se reia această investiţie pentru că vedem exemple în Marea Britani, Finlanda, Emirate, unde se creează locuri de muncă şi este o energie curată, din perspectiva Acordului de la Paris. Se merge pe generaţia trei, până la apariţia generaţiei patru, în întâmpinarea ţintei ca transportul să se mute de pe hidrocarburi pe hidrogen", a apreciat Vilt.

Potrivit acestuia, România are o nevoie imperioasă de capacităţi noi de producere a energiei din gaze şi nuclear.

Totodată, Andrei Ceclan, expert în eficienţă energetică, a arătat că este foarte importantă dezvoltarea acestei componente energetice, în contexul în care există foarte multe fonduri europene dedicate eficienţei energetice.

"Ne bazăm prea puţin pe proiecte locale. România este codaşă la accesarea banilor pentru proiectele de cercetare inovare, din păcate. E bine că ne dorim eficientizare energetică, dar trebui să existe susţinere prin politici de subvenţionare, de stimulare, de programe naţionale de implementare a eficienţei energetice, pentru că, dacă nu vin aceste mecanisme legale şi în linie cu cele aprobate de CE, eficienţa rămâne un deziderat", a susţinut Ceclan.

El a arătat că în clădirile publice este o ineficienţă ridicată şi un conform redus al oamenilor.

"Definiţia consumatorului vulnerabil să fie odată pusă pe masă şi aprobată. Dacă toate aceste elemente se vor întâmpla, indiferent de ce partid politic vorbim, vom reflecta şi viziune la nivel naţional. E foarte uşor să ne aliniem la viziunea Uniunii Europene, dar e bine să arătăm şi viziunea proprie. Sunt cuvinte frumoase în toate proiectele politice, dar fără eficienţă energetică ele rămân la nivelul de cuvinte frumoase", a conchis Ceclan. AGERPRES/(Autor: Florentina Cernat, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea) 

Citeşte şi:

* RECTIFICARE Fiecare familie va plăti 200 de lei pe an în plus la gaze, pentru ca alţi consumatori să se racordeze gratuit (expert)