România are un potenţial uriaş de a produce energie din surse eoliene offshore, ceea ce ar putea majora de peste patru ori cantitatea de electricitate generată anual la nivel naţional, arată un studiu al Energy Policy Group (EPG), remis, joi, AGERPRES.

Studiul intitulat "Romania's Offshore Wind Energy Resources: Natural Potential, Regulatory Framework, and Development Prospects" analizează potenţialul de energie eoliană offshore al României, identificând o capacitate naturală potenţială de 94 GW, din care 22 GW folosind turbine fixe. Producţia anuală de energie rezultată ar putea ajunge la 239 TWh, din care 54,4 TWh produşi de turbine fixe.

Spre comparaţie, producţia totală anuală de energie a ţării este între 50 şi 60 de TWh.

"Energia eoliană offshore poate fi un pilon pentru atingerea obiectivului de neutralitate climatică a continentului european în 2050. Europa are resurse eoliene offshore semnificative şi un avantaj tehnologic apreciabil la nivel global. Exploatarea acestui potenţial este obiectivul viitoarei Strategii pentru energie regenerabilă offshore a Comisiei Europene, ce urmează a fi publicată în cursul lunii noiembrie. Se aşteaptă ca Strategia UE să susţină o dezvoltare rapidă a resurselor eoliene offshore, de la o capacitate instalată de 20 GW în momentul de faţă, până la un maximum estimat de 450 GW în 2050", spun autorii studiului.

Producerea de energie din surse eoliene offshore oferă avantaje importante: un număr ridicat de ore de funcţionare, variabilitate scăzută şi, implicit, erori de prognoză mai mici şi costuri de echilibrare reduse faţă de energia eoliană onshore şi cea fotovoltaică.

Valorificarea resurselor eoliene offshore presupune dezvoltarea porturilor din proximitate, acestea fiind esenţiale atât în etapa de fabricare a anumitor componente, dar şi în fazele de instalare, operare şi mentenanţă. De asemenea, acest potenţial oferă o perspectivă de a investi în capacităţi de producere şi consum a hidrogenului curat, precum şi de creare a unor lanţuri valorice industriale pe plan naţional în domeniul energiei eoliene offshore şi a hidrogenului, cu impact pozitiv asupra numărului de locuri de muncă la nivel naţional. Prin prisma multiplelor oportunităţi de finanţare, atât publice şi cât private, disponibile pentru România, momentul actual este propice lansării investiţiilor în capacităţi eoliene offshore situate în Marea Neagră, se mai precizează în studiu.

O mare parte a zonei economice exclusive a României este formată din zone de adâncime (>50 m), fiind potrivită doar pentru turbinele instalate pe platforme plutitoare. În Europa, au fost construite recent proiecte eoliene offshore la aproximativ 60 km de ţărm, o distanţă care se află chiar în zona de tranziţie între ape de mică şi mare adâncime în cazul României.

Studiul EPG identifică două potenţiale clustere cu condiţii favorabile pentru o primă etapă de dezvoltare a energiei eoliene offshore bazată pe folosirea turbinelor fixe: un cluster ce permite un factor de capacitate de 33-35% şi adâncimi sub 50 m, la 40-60 km de ţărm. Acest cluster oferă un echilibru între resursa eoliană şi costurile de realizare a reţelei electrice offshore, bazat pe posibilitatea injectării energiei electrice în staţia Constanţa Sud şi pe proximitatea faţă de Portul Constanţa. Un al doilea cluster oferă resurse eoliene marginal mai bune, dar reţeaua electrică existentă se află la o distanţa considerabil mai mare de ţărm, iar conexiunea cu aceasta ar trebui realizată prin Delta Dunării, o zonă protejată.

În viitorul apropiat, o coordonare avansată a planificării este esenţială pentru a optimiza costurile realizării infrastructurii offshore, începând cu faza de planificare spaţială în domeniul maritim. Guvernul trebuie să pregătească, prin implicarea substanţială a actorilor relevanţi, Planul Spaţial Maritim naţional (MSP), aşa cum este necesar potrivit Directivei MSP a Uniunii Europene. Acest plan este de o importanţă critică pentru promovarea intereselor statului şi evitarea fricţiunilor dintre activităţile maritime potenţiale şi priorităţile strategice.

"De asemenea, este oportună crearea unui cadru regional de cooperare şi integrare cu Bulgaria în acest sector. Un proiect eolian offshore comun va fi benefic atât pentru creşterea gradului de conectare a reţelelor, cât şi în perspectiva cuplării pieţelor de electricitate ale celor două state membre", potrivit studiului.

În plus, este necesară depăşirea limitărilor sistemului naţional de transport energie electrică în regiunea Dobrogea, o zonă în care operează deja capacităţi onshore semnificative de producere a energiei, atât regenerabile, cât şi nucleare, acestea urmând să fie suplimentate, la rândul lor, în următorii ani. AGERPRES/(Autor: Florentina Cernat, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)