Statul român trebuie să aibă în interior acei specialişti în număr suficient de mare ca să poată răspunde, să poată acţiona în momentul în care va fi o criză de natură cibernetică, a afirmat, miercuri, Dan Cîmpean, directorul general al Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO), arătând că este nevoie ca să fie păstrate creierele în sistemul guvernamental.

"La momentul acesta sunt şi atacuri deliberat împotriva spitalelor din România. Nu suntem încă într-o perioadă de criză. Nu am văzut spitale blocate. Există oameni în sector care încă îşi fac treaba bine şi reuşesc să limiteze incidentele, dar, în momentul în care va fi o criză de natură cibernetică va fi fundamental ca statul român să aibă în interior acei specialişti în număr suficient de mare ca să poată răspunde, să poată acţiona. Colaborarea sector guvernamental, privat, mediu academic este fundamentală. Numai aşa putem să ne aliniem", a menţionat Dan Cîmpean, la conferinţa "Serviciile financiar-bancare digitale & Cybersecurity".

Acesta a subliniat că România are nevoie de "capabilităţi", grupuri de experţi.

"Este o profesie foarte bine plătită, concurent cu mediul privat care îi atrage, îi fură, îi fură în sensul pozitiv, adică le oferă nişte condiţii şi tipurile de activităţi, genuri de proiecte care sunt extrem de atractive. Asta vrem să facem şi noi, ca să ne păstrăm creierele în sistemul guvernamental. De ce va fi foarte important? În momentul în care va veni o criză cyber. Toată lumea o aşteaptă, vine, nu este o discuţie dacă va veni, ci când. Cel mai probabil va fi o criză hibridă. Se poate întâmpla chiar acum, după perioada pandemiei COVID", a mai spus Dan Cîmpean.

Acesta a subliniat că, deşi suntem a şasea ţară din lume ca număr de absolvenţi din facultăţi IT, cei care generează şi specialişti în cyber, în mod paradoxal, estimările firmelor de recrutare din piaţă arată că România ar avea un deficit de circa 15.000 de specialişti IT şi aproximativ 2.000 de cyber.

"Partea delicată este că genul acesta de specialişti, faţă de farmacişti, medici, pot lucra mai ales acum, în pandemie, de acasă, din Berceni, din Rahova, din oraşul lor, din camera lor, pentru clienţi situaţi oriunde în lume. Se estimează că peste 6.000 de specialişti lucrează din România exclusiv pentru clienţi din afară, potrivit agenţiilor de recrutare. Este un trend îngrijorător. Hai să fie şi Guvernul atractiv, să creăm o nouă instituţie care trebuie să fie atractivă. Cert.ro nu are acea atractivitate la momentul acesta care să îmi promită ca dimineaţa, când vin la serviciu, să văd 100 de oameni în faţa instituţiei dornici să se alăture instituţiei. Nu are această atractivitate. Şi alte ţări au această problemă. Dacă vrem să ne atragem resursa umană, talentul, să schimbăm şi instituţii, să schimbăm şi modul în care lucrăm", a precizat şeful CERT-RO.

La rândul său, Dragoş Preda, secretar de stat pentru Comunicaţii în Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor (MTIC) a precizat că "avem nevoie de oameni foarte bine plătiţi pentru că altfel ţi-i fură piaţa".

"Capacitatea umană trebuie foarte bine pregătită. Avem nevoie de aceste capacităţi. Nu mai putem vorbi de un sistem de salarizare unitar. Avem nevoie de oameni foarte bine plătiţi pentru că, altfel, ţi-i fură piaţa. Nu se stă aici. Domeniul acesta este cel mai bine plătit din piaţă, iar dacă vrem să vorbim despre retenţie, avem nevoie să ne ajustăm aceste lucruri fără să mai auzim vociferări populiste dintr-o anumită zonă politică, de egalitate. Da, sunt de acord, egalitatea competenţelor. Vă spun că meseriaşul în Germania are nişte nivele de evoluţie în carieră şi, un instalator care are ultimele nivele, ajunge să fie plătit între 5.000 şi 10.000 de euro. Să ne respectăm aceste meserii şi să fie plătite adecvat pentru ca să putem să îi reţinem pe domeniul infrastructurii publice a statului român", a subliniat Dragoş Preda. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)