Economia României s-ar putea contracta în 2020 cu aproximativ 5%, iar revenirea de anul viitor va fi, probabil, parţială, se arată în raportul trimestrial al UniCredit Bank.

"Conform scenariului nostru de bază, pensiile vor fi majorate cu 14% în 2020, iar deficitul bugetar ar putea creşte până la 9,5% din PIB, pachetul de susţinere pentru depăşirea crizei ajungând până la 6% din PIB. Reducerea deficitului bugetar sub 5% din PIB anul viitor şi menţinerea datoriei sub nivelul de 50% din PIB vor necesita o politică fiscală restrictivă. Banca Naţională a României ar putea reduce dobânda de politică monetară până la nivelul de 1%. Partidul Naţional Liberal este favorit pentru câştigarea alegerilor parlamentare", se precizează în documentul citat.

Potrivit sursei, România se apropie de finalul actualului ciclu electoral, iar alegerile parlamentare sunt programate pentru data de 6 decembrie iar Partidul Naţional Liberal (PNL) porneşte favorit.

"În alegerile locale care au avut loc în 27 septembrie, PNL a reuşit să câştige consilii locale şi judeţene în zone anterior dominate de Partidul Social Democrat (PSD), iar alianţa URS PLUS a fost confimată ca al treilea partid în zonele urbane. În decembrie, PNL ar putea înlocui actualul guvern minoritar cu o alianţă guvernamentală care ar putea include USR PLUS, Partidul Mişcarea Populară (PMP) al fostului preşedinte Traian Băsescu şi Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR). O
victorie clară a PNL ar putea lăsa USR PLUS în afara Guvernului, însă acest scenariu pare puţin probabil la momentul publicării acestui raport. Între timp, guvernul PNL întâmpină dificultăţi în încercarea de a limita creşterea pensiilor la 14% anul acesta. Un verdict al Curţii Constituţionale (CC) este aşteptat înainte de mijlocul lunii noiembrie. Anticipăm că majorarea de anul acesta a pensiilor va fi de 14%, lucru care ar însemna că deficitul bugetar ar putea fi limitat la 9,5% din PIB şi, mai important, ar permite o scădere a deficitului bugetar din 2021. Pentru a reduce deficitul sub 5% din PIB, următorul guvern ar trebui să taie din cheltuieli sau să mărească veniturile bugetare", se arată în raport.

Potrivit economiştilor băncii, deficitul bugetar de anul acesta ar putea fi mai mic în cazul în care o parte din rezervele fiscale vor fi folosite pentru a finanţa anumite cheltuieli, estimarea Consiliului Fiscal plasând deficitul la 8,6-9,4% din PIB.

"Până în acest moment, măsurile de susţinere implementate de guvern, care includ scutiri de taxe şi ajutor direct pentru angajaţii aflaţi în şomaj tehnic, pentru gospodăriile nevoiaşe şi pentru întreprinderi mici şi mijlocii (IMM), însumează aproape 2% din PIB. În plus, programul de garantare a creditelor pentru IMM a depăşit 12 miliarde de lei (echivalentul a 1,2% din PIB) până la finalul lunii august. Alte programe, inclusiv cele de susţinere a activităţilor de leasing şi factoring pentru companiile mari a căror activitate a fost afectată de pandemie, vor începe în ultimul trimestru al acestui an. La mijlocul lunii septembrie ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, estima că liniile de suport aflate în desfăşurare însumau 61,8 miliarde de lei (6% din PIB). Unele măsuri au fost deja prelungite. De exemplu, angajaţii şi liber-profesioniştii a căror activitate a fost afectată de COVID-19 pot beneficia de suport pentru şomajul tehnic până la finalul anului. În opinia noastră, guvernul ar putea fi nevoit să menţină programele de sprijin direct dincolo de finele anului", se menţionează în raport.

Conform acestuia, eforturile de anul viitor pentru a reduce deficitul bugetar sub 5% din PIB nu se vor rezuma la limitarea la 14% a majorării din 2020 a pensiilor. Consiliul Fiscal estimează că, fără măsuri de corecţie, deficitul bugetar va ajunge la 7,5% din PIB în 2021.

"În opinia noastră, cheltuielile cu salariile din sectorul public va trebui să rămână cel mult la nivelul din 2020, iar transferurile va trebui să fie reduse spre nivelul din 2019 în cazul în care pensiile vor fi majorate din nou cu până la 8%. Limitarea deficitului la cel mult 5% din PIB ar menţine datoria publică sub 50% din PIB şi sub mediana datoriei publice a ţărilor cu rating BBB. Ca urmare, România s-ar putea menţine în categoria recomandată investiţiilor", se precizează în raport.

Scăderea economică de anul acesta ar putea fi de aproximativ 5% în cazul în care revenirea se va tempera în a doua jumătate a anului. Din cauza necesităţii unei politici fiscale restrictive în 2021, revenirea economică va fi incompletă. România se evidenţiază printre ţările din Europa Centrală şi de Est (ECE) care sunt membre ale Uniunii Europene (EU) printr-o majorare semnificativă a deficitului comercial cu bunuri. Un motiv pentru această evoluţie este scăderea cererii pentru automobile şi articole de îmbrăcăminte, acestea fiind produse cu pondere mare în totalul exporturilor.

"Cu toate acestea, criza a evidenţiat lipsa de competitivitate a unei părţi a industriei româneşti. Cele mai multe sectoare cu valoare adăugată mică au suferit mai mult decât în ţările vecine, ceea ce ar putea indica faptul că marjele sunt deja prea mici pentru a permite reducerea preţurilor şi a compensa astfel cererea mai redusă. Leul supraevaluat a jucat, de asemenea, un rol, alături de majorarea salariului minim şi a celui mediu peste creşterea productivităţii pe parcursul ultimilor şase ani. În acelaşi timp, balanţa comercială a serviciilor s-a îmbunătăţit de la începutul anului datorită scăderii numărului de români care au călătorit în străinătate. Companiile străine care activează în România vor repatria mai puţine profituri şi ieşirile mai mici ar putea compensa remitenţele în scădere şi deficitul comercial mai mare. Drept urmare, deficitul contului curent ar putea rămâne stabil anul acesta, iar în 2021 să scadă marginal. Investiţiile străine directe (ISD) au fost puternic afectate în primele şapte luni ale anului, deoarece intrările noi de capital au scăzut la o cincime din nivelul înregistrat în perioada similară din 2019, în timp ce investitorii străini au cumpărat mai puţine titluri de stat (cu o treime din nivelul înregistrat în primele şapte luni din 2019)", se spune în raport.

De asemenea, economiştii susţin că este improbabil ca fluxurile de capital străin să se îmbunătăţească semnificativ în a doua jumătate a anului 2020. În acelaşi timp, transferurile de la UE ar putea ajunge la aproape 4 miliarde de euro anul acesta, deoarece România a beneficiat de finanţare din fondurile anti-criză ale UE, pe lângă intrările de fonduri structurale şi de investiţii din cadrul financiar multianual aferent perioadei 2014-2020.

"Anticipăm că România va împrumuta anul viitor fonduri de la UE, atât cele de suport pentru limitarea riscului de şomaj în situaţii de urgenţă (SURE) pentru angajaţi şi companii (alocarea fiind de 4 miliarde de euro pentru România), dar şi cele aferente Planului european de redresare Next Generation EU (NGEU). Autorităţile anticipează că până la finalul lunii octombrie 2020 vor transmite Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care trebuie să conţină agenda de reforme şi planul de investiţii publice pentru cele 13,7 miliarde de euro în granturi şi 16,6 miliarde de euro în credite. Aceste credite ar putea ajuta România să reducă valoarea obligaţiunilor emise pe piaţa locală şi pe pieţele internaţionale în 2021", se menţionează în document.

Conform sursei citate, anul acesta, o parte din finanţarea ieşirilor ar putea veni din numerarul adus în ţară de muncitorii români care s-au repatriat de la începutul pandemiei. În luna mai, Guvernul estima numărul acestora la 1,3 milioane. Dacă fiecare persoană care se întoarce cheltuie 2.000 de euro (o presupunere conservatoare), două treimi din ieşirile de capital ar putea fi acoperite în 2020. Mulţi dintre aceşti angajaţi nu se vor întoarce repede la slujbele lor anterioare din Italia şi Spania, cei care lucrează în centrele de îngrijire şi în turism fiind cei mai afectaţi. Astfel, autorităţile anticipează că 500-600.000 dintre aceşti muncitori vor deveni şomeri, rata şomajului putând depăşi 6,5% în T1 2021.

"Şomajul mai mare şi temperarea creşterii salariilor ar putea limita inflaţia de bază începând din ultimul trimestru al anului. Acest fapt ar putea menţine inflaţia în intervalul ţintit în 2020-2021, în pofida presiunilor de creştere din cauza accizelor mai mari. Dacă deficitul bugetar este ţinut sub control, Banca Naţională a României (BNR) ar putea reduce dobânda de politică monetară încă de două ori până la nivelul de 1%, pentru a facilita tranziţia de la suspendarea obligaţiilor de plată lunare din contractele de credit la reluarea rambursărilor de credite, în condiţiile în care în momentul de faţă moratoriul acoperă 20% din creditele acordate sectorului privat. Deşi alegerile ar putea genera o majoritate parlamentară pro-europeană, este puţin probabil ca ritmul implementării reformelor să accelereze în cazul în care coaliţia de guvernare va fi compusă din mai mult de două partide", se mai spune în raport. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)